Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea şi completarea Codului muncii şi a Codului administrativ în care sunt prevăzute mai multe drepturi suplimentare pentru salariaţi. Printre altele, legea prevede că funcţionarii publici pot lucra în regim de telemuncă.
Conform noilor prevederi, salariatul are dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin şase luni la acelaşi angajator. Angajatorul are obligaţia să-i răspundă motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării.
Între articolele noi la Codul administrativ se numără unul care prevede că raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se pot exercita şi în regim de telemuncă, precum şi în regim de muncă la domiciliu. Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice pot stabili prin act administrativ şi alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru.
Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi cinci zile pe lună şi se poate aproba pentru funcţionarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude, au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea sau desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.
Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.
Legea stipulează că angajatorul are obligaţia acordării pe o perioadă de cinci zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului, a concediului de îngrijitor în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare. Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate. Prin derogare de la lege, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurate, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei, au mai stabilit parlamentarii.
Totodată, perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi al ministrului Sănătăţii.
Neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile va fi sancţionată cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
De asemenea, salariatul are dreptul de a absenta cel mult 10 zile lucrătoare de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului, mai prevede actul normativ.
Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă.
O altă prevedere nou introdusă se referă la obligaţia angajatorului de a acorda concediu paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999. Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului. Încălcarea acestei obligaţii se va sancţiona cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Potrivit legii, este interzisă concedierea salariaţilor pentru exercitarea mai multor drepturi, printre care dreptul de a fi informaţi în legătură cu locul de muncă, cu posibilitatea muncii în diverse locuri, funcţia, fişa postului, atribuţiile, durata concediului de odihnă, salariul de bază, durata muncii, condiţiile de muncă, durata de probă, precum şi dreptul la salarizare pentru munca depusă, la repaus, la egalitate de şanse, demnitate în muncă, securitate în muncă, acces la formarea profesională, protecţie în caz de concediere colectivă, de a adera sau constitui un sindicat.
De asemenea, concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă nici pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa lor imediată.