Funcționarii din Guvern și Parlament sunt nemulțumiți de majorările promise de premierul Marcel Ciolacu, după ce ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede majorări de salarii în două tranșe: 5% în iunie și încă 5% în luna septembrie. Reprezentanții acestora susțin că majorarea promisă de Guvern este, în fapt, de doar 5%, pentru că se raportează la salariul din luna decembrie 2023, care ulterior a fost majorat la începutul anului cu 5%. În cazul funcționarilor din primăriile din localitățile cu sub 20.000 de locuitori, aceștia au anunțat că vor renunța la acțiunile de protest, dacă guvernul va adopta ordonanța care le majorarează veniturile cu 10% din luna iunie.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marţi, că a fost pusă în transparenţă decizională o ordonanță care prevede majorări salariale de 10%, în două tranşe, pentru categoriile cu venituri mici. De asemenea, vor for acordate decontări de ochelari, în limita a 500 de lei.
Potrivit proiectului, angajații din instituții de cultură, Oficiul Național al Registrului Comerțului, diplomație, apărare, precum și din instituții finanțate din venituri proprii ale Guvernului și Parlamentului vor primi două majorări salariale de câte 5% - una în iunie și alta în septembrie. Funcționarii din primăriile din localități cu mai puțin de 20.000 de locuitori vor primi o majorare salarială de 10%, într-o singură tranșă, din luna iunie 2024, înainte de alegerile locale și europarlamentare.
Impactul bugetar al acestor majorări este de peste 1 miliard de lei.
Sindicatele care reprezintă funcționarii parlamentari au transmis, miercuri, că nu sunt de acord cu propunerea Guvernului de majorare a salariilor în două tranșe.
„Opinia publică și, din păcate, și factorul politic au inoculat falsa idee conform căreia rolul nostru în funcționarea statului român este minor, ceea ce atrage după sine consecințemai ales la nivel salarial. Acum declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră, poate avea repercusiuni asupra tuturor. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim așa cum sunt aceste propuneri de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare”, se arată într-un comunicat de presă.
Aceștia solicită Guvernului României „reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajatilor din Parlamentul României, cu un procent de 20%, în două tranșe, respectiv 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024”.
Și angajații din Guvern spun că această creștere dată prin OUG nu e de 10%, ci în realitate doar de 5% pentru că lor le-a crescut salariul cu 5% in ianuarie anul asta, când au crescut salariile tuturor din instituții, dar OUG pusă acum în transparență spune că vor crește cu 10% față de salariul din decembrie 2023, adică cel care deja era mai mic cu 5% decât în prezent. Astfel, acum majorarea ar fi de doar 5 procente.
„Angajații din Aparatul de lucru al Guvernului își exprimă nemulțumirea în aceeași manieră elegantă, astăzi fără întreruperea activității. Așadar, am trimis la protest spontan „umbrelele triste”. Nu suntem consumabile, ci indivizi care merită și pretind respect”, se arată într-un comunicat al liderului sindical Noni Iordache.
Sindicatul național al polițiștilor a transmis, miercuri, că dacă Guvernul nu va majora cu 10% și salariile polițiștilor, aceștia vor boicota „apropiatului scrutin electoral”.
„Apreciem că este necesară remedierea situației în cauză, fapt pentru care se impun, la nivelul Guvernului pe care îl conduceți și al coaliției de guvernare, toate demersurile necesare pentru includerea noastră între familiile ocupaționale care vor beneficia de majorarea salarială propusă, de 10%. Pe această cale, vă readucem la cunoștință faptul că, în funcție de poziționarea Guvernului față de revendicările noastre, vom decide dacă este necesară declanșarea unui nou conflict de muncă, ce poate conduce inclusiv la boicotarea apropiatului scrutin electoral, dat fiind faptul că vom solicita ca polițiștii să nu asigure paza secțiilor electorale”, se arată într-un comunicat de presă al sindicatului.
Majorările propuse de Guvern vin în contextul în care executivul deja a amânat o restructurare a cheltuielilor bugetare și măsuri de austeritate pentru sectorul public. Totodată, în acest moment, Guvernul și Banca Mondială lucrează la o nouă lege a salarizării care trebuie să reașeze toate salariile din sectorul public.
De asemenea, Comisia Europeană a înrăutățit prognoza de deficit pentru România și a avertizat că deficitul guvernamental va urca la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025 din cauza creşterii cheltuielilor. În prognoza publicată în toamna anului trecut, Comisia a arătat că se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă, de la un nivel de 6,3% din PIB prognozat la acea dată pentru 2023, până la 5,3% din PIB în 2024 şi 5,1% din PIB în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmau să fie implementare în luna ianuarie 2024. În documentul publicat miercuri, însă, CE precizează că deficitul guvernamental este aşteptat să rămână la un nivel ridicat pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză.
Și datoria guvernamentală a României este aşteptată să crească, de la un nivel de 48,8% din PIB în 2023, până la aproape 51% din PIB în 2024 şi 53,9% din PIB în 2025. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt orientate spre deficite mai mari, în special în 2024, când chletuielile suplimentare pre-electorale ar putea creşte şi mai mult chletuielile.