Vârsta de pensionare va creşte în cazul tuturor categoriilor de pensii speciale, va creşte perioada la care se va raporta calculul şi de asemenea se va majora treptat şi perioada petrecută în activitatea respectivă, astfel încât cheltuielile cu aceste pensii vor converge foarte mult către sistemul contributiv, a afirmat, miercuri, ministrul propus al Muncii, Marius Budăi, după audierile de la comisiile de specialitate reunite, din Senat şi Camera Deputaţilor.
"În primul rând va creşte vârsta de pensionare, în al doilea rând va creşte perioada la care se va raporta calculul, deci nu se va mai face acel calcul pe ultimele 6 luni, ultima lună sau ultimele 12 luni - treptat vom ajunge ca să ne raportăm la veniturile din întreaga perioadă, asta înseamnă o aliniere a contributivităţii. Dacă vorbim de magistraţi, nu se vor mai permite perioade asimilate şi, aşa cum era proiectul iniţial, se va începe de la 20 de ani strict în magistratură, urmând ca în următorii 5 ani, an de an, să crească această perioadă până la 25 de ani, dacă vorbim de restul categoriilor, erau categorii care aveau un mandat fie de 4 ani fie de cel puţin 14 ani - toate acestea au crescut şi s-au aliniat la 25 de ani, deci acestea sunt lucruri care îndreaptă foarte mult sistemul către sistemul contributiv şi ajungem să avem şi vârsta de pensionare crescută similar la 65 de ani, dar şi raportarea la întreaga perioadă a veniturilor", a spus Budăi, întrebat de jurnalişti despre modificarea pensiilor speciale, după ce la audieri a arătat că aşteaptă să primească raportul Comisiei Europene referitor la acest subiect, scrie Agerpres.
Anterior, la audierile din comisie, ministrul propus a afirmat că va creşte vârsta de pensionare la 65 de ani la toate categoriile, mai puţin la magistraţi, care se vor pensiona la 60 de ani.
"Da, creşte vârsta de pensionare şi este prevăzut în amendamente la 65 (de ani - n. r.), cu excepţia magistraţilor, care rămân la 60, dar restul, toate categoriile, la 65 de ani. Raportarea de calcul se va face la stagiul complet, aşa cum este prevăzut, dar nu vom face o raportare peste noapte, pentru că ar însemna o bulversare a sistemelor şi sunt măsuri tranzitorii şi, sigur, veniturile din toată perioada vor fi luate în calcul", a susţinut Marius Budăi, la audieri.
În ceea ce priveşte această perioadă de tranziţie la noile norme, de 5 ani, ministrul propus a precizat după audieri că CE a acceptat-o pentru că "toată această perioadă tranzitorie înseamnă practic şi respectarea protecţiei asupra unor decizii ale Curţii Constituţionale, dar înseamnă şi respectarea independenţei sistemelor şi mai ales o posibilitate de a lăsa perioada de tranziţie astfel încât să nu existe bulversări mari fie în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în justiţie sau în oricare alt sistem până la urmă".
Referitor la impozitarea acestor pensii aflate în plată, Marius Budăi a susţinut că se va aplica la suma care depăşeşte salariul mediu brut pe economie cu precizarea că nu va fi afectată partea de contributivitate.
Întrebat ce spune concret raportul Comisiei Europene, el a răspuns: "Concret spune raportul când îl voi primi la noapte".
"Avem un raport preliminar pe impact - sunt acele grafice extrem de vorbitoare dacă putem spune aşa, dar sunt edificatoare, care arată foarte clar o curbă în jos cu cheltuielile cu acest sistem de pensii. Va converge foarte mult către sistemul contributiv", a adăugat acesta.
În privinţa creşterii salariului minim în următorii doi ani la 500 de euro net, aşa cum este prevăzut în noul program de guvernare, Marius Budăi a subliniat că este vorba de o directivă europeană în acest sens, care trebuie aplicată de statele membre în termen de doi ani de la publicare (ea fiind dată anul trecut), dar sunt şi două aspecte care trebuie luate în calcul: discuţiile cu mediul de afaceri şi cu sindicatele.
"Opinia sindicatelor este opinia oamenilor şi cred că este foarte important", a adăugat ministrul propus.