Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, consideră că soluţionarea conflictului israeliano-palestinian „nu poate veni doar prin forţa militară”, iar o nouă ocupaţie israeliană în Fâşia Gaza cu atât mai puţin nu trebuie să fie o opţiune pentru viitor, în timp ce conflictul ruso-ucrainean are nevoie de o soluţie care să excludă „capitularea Ucrainei”.
Într-un interviu acordat vineri agenţiei EFE la reuniunea miniştrilor de externe din statele G7 desfăşurată la Tokyo, Borrell a apreciat că „o construcţie a unei păci stabile” în Orientul Mijlociu trece prin „soluţia a două state”, Israel şi un stat palestinian, dar comunitatea internaţională "nu a făcut destul" pentru soluţionarea acestui conflict prelungit, care acum cunoaşte o nouă escaladare după atacul grupării islamiste Hamas asupra Israelului, urmat de represaliile israeliene.
Miniştrii de externe din statele G7 au adoptat la reuniunea de la Tokyo o declaraţie comună în care cer un armistiţiu umanitar în Fâşia Gaza, unde peste 10.000 de civili au fost ucişi în bombardamentele israeliene, şi cer Israelului să respecte dreptul internaţional, condamnând totodată „atacurile teroriste” ale Hamas, precum şi „violenţa colonilor extremişti împotriva palestinienilor”.
Fâşia Gaza „trece printr-o situaţie umanitară dramatică ce necesită o pauză în lupte, în bombardamente, şi să nu fie împiedicat accesul umanitar”, a remarcat Borrell,potrivit EFE, citată de Agerpres.
„Cred că comunitatea internaţională este vinovată de o greşeală morală şi politică pentru a nu fi făcut tot posibilul pentru implementarea soluţiei a două state, convenită în urmă cu 30 de ani şi care nu a fost pusă în practică”, a admis şeful diplomaţiei europene. "Soluţia nu poate veni doar din forţa militară, trebuie de asemenea să vină din strategia politică. Nicio soluţie militară nu poate pune capăt unui conflict de o asemenea natură", a mai atenţionat el.
Israelul „are dreptul să se apere”, dar cu respectarea obligaţiilor sale ce decurg din „dreptul umanitar internaţional” şi cu „reducerea la minimum a victimelor civile”, a indicat Borrell.
Cât despre viitorul Palestinei după conflictul actual, el a estimat că „Autoritatea Palestiniană are un rol important de jucat aici, dar va avea nevoie de mult ajutor pentru a-şi îndeplini rolul pe care i-l conferă Acordurile de la Oslo”.
Dar, deocamdată, şeful diplomaţiei UE se teme de riscul „slăbirii” poziţiei comune împotriva Rusiei, întrucât lumea occidentală nu a reacţionat în faţa situaţiei umanitare grave create de bombardamentele israeliene asupra Fâşiei Gaza la fel cum a reacţionat în faţa invaziei ruse în Ucraina, ceea ce el crede că ar putea submina frontul internaţional comun creat de SUA şi UE contra Rusiei.
„În lumea arabă, în America Latină sau Africa, există sentimentul că atunci când discutăm despre Ucraina o facem într-un fel, iar când vorbim despre Palestina o facem în alt fel”, a observat Borrell. Or, „atunci când spunem că dreptul umanitar internaţional trebuie respectat, este un lucru valabil pentru oricine şi oriunde”, a amintit el.
Statele din G7 şi-au reafirmat de asemenea angajamentul de a menţine presiunea asupra Rusiei în scenariul unui conflict prelungit în Ucraina, context în care UE va adopta curând un nou pachet de sancţiuni care va cuprinde şi restricţii asupra exporturilor ruseşti de diamante, a spus Borrell.
El a mai semnalat că UE „este oricând dispusă să deschidă uşa negocierilor” între Kiev şi Moscova, „dar nu a capitulării” Ucrainei. „Pacea trebuie construită pe baze solide, nu dorim o pace bazată pe capitularea Ucrainei, dorim o pace justă, iar asta ucrainenii sunt cei care trebuie să decidă”, a indicat şeful diplomaţiei UE.