Prim-ministrul Regatului Unit, Boris Johnson, a confirmat că este interesat de proiectul propus de Emmanuel Macron al unei „comunități politice europene”, la care să se alăture țări apropiate de Uniunea Europeană și cu care blocul european are relații strânse de parteneriat. Potrivit premierului britanic, această organizație ar trebui să „se inspire de la Imperiul Roman” și să includă țări din zona Maghrebului dar și Turcia sau Israel.

La finalul unei convorbiri de duminică între Emmanuel Macron şi Boris Johnson cu prilejul summitului G7 din Germania, preşedinţia franceză a informat despre „mult entuziasm” din partea premierului britanic pe tema acestei iniţiative, conform AFP, citat de Agerpres.

„Asta merită văzut”, le-a spus Boris Johnson jurnaliştilor la summit-ul NATO de la Madrid, precizând că ar trebui să fie vorba de „a construi relaţii” mai degrabă decât de „noi structuri”, în condiţiile în care Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană în 2020.

El a confirmat, după cum a transmis şi Palatul Elysée, că a revendicat „paternitatea” unui astfel de proiect, la care s-a gândit când era şef al diplomaţiei britanice, între 2016 și 2018, în timpul guvernării Theresa May. 

„Emmanuel a avut această idee, eu îi revendic paternitatea acestei idei”, a spus premierul britanic.

„Cred că Turcia ar trebui să facă parte, şi Maghrebul, cred că ar trebui să recreăm în linii mari Mare Nostrum al Imperiului Roman”, a explicat el, referindu-se la controlul Mediteranei de către Roma.

El a insistat asupra participării „cruciale” a Turciei şi a menţionat de asemenea Ucraina şi Israel. „Litoralul nord-african este de asemenea o zonă foarte importantă pentru dezbaterea europeană în sens larg”, a adăugat el.

Preşedintele francez a surprins prezentând acest proiect al unei „organizaţii europene noi” pe 9 mai în faţa Parlamentului European, în plină dezbatere privind aderarea Ucrainei la UE.

Acest proiect vizează mai întâi ţările care doresc să se alăture Uniunii Europene, în primul rând Ucraina, Republica Moldova, Georgia, precum şi cele din Balcanii Occidentali, aflate în antecamera UE de mulţi ani, precum Serbia şi Macedonia de Nord.

Dar Comunitatea politică europeană ar viza, de asemenea, atragerea ţărilor europene care nu doresc să intre în UE, precum Elveţia şi Norvegia, sau Regatul Unit, care a părăsit blocul european.

Luni, o sursă guvernamentală britanică a explicat, totuşi, că Londra ar fi interesată de un format care să permită „purtarea de discuţii”, dar nu printr-o „tentativă de a închide Regatul Unit într-o organizaţie” care să o reunească cu UE.

Preşedintele francez a propus ca, în paralel cu procesul de aderare, care este de durată, să fie creată o „organizaţie europeană nouă”, din care să facă parte statele candidate pentru aderarea la UE, respectiv Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, precum şi alte state care împărtăşesc valorile democratice, precum Marea Britanie.

Emmanuel Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai, de Ziua Europei, în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia. Macron a arătat că ar fi nevoie de „decenii” pentru ca Ucraina să adere la UE şi a sugerat ca între timp țara să poată face parte din această „comunitate politică europeană”, care ar putea include și Regatul Unit, stat care a ieşit din UE în 2020.

„Nu ne puteţi ţine la distanţă!”, i-a replicat atunci preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.