Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi confruntări de amploare la graniţă, soldate cu moartea a cel puțin 49 de soldați armeni, în cea mai recentă izbucnire a violenţelor dintre cele două ţări. Erevanul a spus că Baku „încearcă să avanseze” în interiorul teritoriului armean și a cerut asistență militară din partea Moscovei.

ACTUALIZARE 16:21 Președintele rus Vladimir Putin încearcă să medieze luptele dintre Armenia și Azerbaidjan, după ce acestea au dus la moartea a cel puțin 49 de soldați armeni și la noi temeri privind încă un război în fosta Uniune Sovietică, transmite Reuters.

„Este dificil să supraestimezi rolul Federației Ruse, rolul personal al lui Putin”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Președintele normal că face toate eforturile pentru a ajuta la dezescaladarea tensiunilor de la graniță”, a mai spus Peskov.

Premierul armean Nikol Pașinian a acuzat Baku că a atacat orașe armene pentru că nu a vrut să negocieze statutul Nagorno – Karabah, o enclavă din cadrul Azerbaidjan care este în mare parte populată de etnici armeni. El a spus că intensitatea luptelor a scăzut însă că atacurile din partea Azerbaidjanului continuă.

Azerbaidjanul, care a acuzat Armenia că efectuează activități de culegere a informațiilor de-a lungul graniței și că mută arme, a spus că pozițiile sale militare au fost atacate de Armenia. Baku a mai spus că a înregistrat victime, însă nu a divulgat numărul acestora.

ACTUALIZARE 14:22 Premierul armean Nikol Pașinian a avut o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, în care părțile au discutat despre escaladarea conflictului de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, transmite agenția de presă rusă TASS, care citează un anunț al serviciului de presă al cabinetului miniștrilor din Armenia de marți noapte.

„Premierul a dat detalii despre acțiunile provocatoare, agresive ale Forțelor Armate ale Azerbaidjanului în direcția teritoriului suveran al Armeniei, care au început la miezul nopții și care au fost acompaniate de bombardamente ale artileriei și ale armelor cu calibru mare. Premierul consideră acțiunile părții azere ca fiind inacceptabile și a subliniat importanța unui răspuns adecvat din partea comunității internaționale”, arată comunicatul.

Cabinetul notează că părțile au agreat să mențină un contact operațional.

Franţa va sesiza Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a anunţat marţi Palatul Elysee, informează AFP.

„Franţa va aduce situaţia în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, a cărui preşedinţie o asigură în prezent”, a precizat preşedinţia franceză după o convorbire telefonică între preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul armean Nikol Paşinian.

Preşedintele Macron „continuă să facă apel la o respectare strictă a armistiţiului şi a integrităţii teritoriale a Armeniei”, a adăugat preşedinţia franceză.

De asemenea, Emmanuel Macron se declară „disponibil” pentru o discuţie cu preşedintele azer Ilham Aliev şi „la dispoziţia părţilor pentru ca toate problemele referitoare şi care rezultă din acest conflict să fie soluţionate exclusiv pe calea negocierii”, potrivit Agerpres.

ACTUALIZARE 12:45 Rusia a spus marți că a negociat un acord de încetare a focului între fostele republici sovietice, Armenia și Azerbaidjan, după ultimele schimburi de focuri de la granița celor două rivale istorice care au provocat moartea a zeci de soldați, informează The Moscow Times.

„Ne așteptăm ca un acord de încetare a focului, la care s-a ajuns ca rezultat al medierii Rusiei începând cu 9:00, ora Moscovei, pe 13 septembrie anul acesta, să fie implementat în totalitate”, a declarat Ministerul de Externe de la Moscova, adăugând că este „extrem de îngrijorat” de intensificarea luptelor.

Consiliul de securitate al Armeniei, condus de premierul și președintele republicii caucaziene, a fost convocat pentru a invoca tratatul de asistență reciprocă și cooperare cu Rusia, prin care se asigură asistența militară și de apărare comună în cazul unei agresiuni asupra semnatarelor, a declarat guvernul armean.

În declarație se menționa și faptul că Armenia se va adresa și Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), un tratat condus de Moscova și format din șase foste republici sovietice, cât și Consiliului de Securitate al ONU pentru a cere asistență.

Președintele armean Pașinian a vorbit la telefon despre situația de la granița cu Azerbaidjan cu președintele rus Vladimir Putin, dar și cu președintele francez Emmanuel Macron și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

ACTUALIZARE 10:51 Situaţia de la graniţa armeano-azeră a fost analizată marţi şi într-o convorbire telefonică între premierul Armeniei, Nikol Paşinian, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

În timpul convorbirii, şeful executivului armean a acuzat Azerbaidjanul de escaladarea tensiunilor legate de regiunea Nagorno-Karabah.

De partea sa, Charles Michel a afirmat că Uniunea Europeană este „pregătită să facă eforturi pentru a preveni escaladarea suplimentară” a violenţelor. El a subliniat că nu există „nicio alternativă la pacea şi stabilitatea în regiune”.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a cerut marţi Armeniei să renunţe la „provocările” la adresa Azerbaidjanului.

„Armenia ar trebui să înceteze provocările şi să se concentreze pe negocierile de pace şi pe cooperarea” cu Baku, a declarat şeful diplomaţiei turce pe Twitter, conform Agerpres.

Potrivit Interfax, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat în parlamentul de la Erevan că cel puţin 49 de soldaţi armeni şi-au pierdut viaţa în noile confruntări cu Azerbaidjanul, precizând că luptele continuă.

ACTUALIZARE 10:27 Armenia şi Azerbaidjan au convenit marţi dimineaţă o încetare a ostilităţilor în regiunea Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după numai câteva minute, au anunţat media azere, potrivit Reuters.

Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare la orele locale 09:00 (05:00 GMT), potrivit relatărilor de presă şi unei surse care a solicitat anonimatul, dar media azere au informat că acordul a fost încălcat la scurt timp.

Pe de altă parte, miniştrii apărării din Rusia şi Armenia au discutat marţi dimineaţă şi au decis să adopte măsuri pentru a stabiliza situaţia la frontiera armeano-azeră, a declarat Ministerul Apărării armean, citat de Interfax, transmite Agerpres.

Ministrul apărării din Armenia, Suren Papikyan, a declarat că discutat cu omologul său rus, Serghei Șoigu iar cei doi au „căzut de acord să ia pașii necesari pentru a stabiliza situația”, conform Reuters.

Rusia este un mediator cheie în regiune și un aliat al Armeniei prin Organizația Tratatului de Securitate Colectivă.

Rusia a trimis mii de pacificatori în regiune în 2020 ca parte a unui acord de a încheia ostilitățile care au durat șase săptămâni între cele două părți iar în urma căruia Azerbaidjan a avut câștiguri teritoriale semnificative.

Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul graniţei comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah.

„Marţi, la ora 00:05 (20:05 GMT), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intensiv, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk”, a precizat Ministerul armean al Apărării.

Acesta a mai menţionat într-un comunicat că Azerbaidjanul a folosit, de asemenea, drone, transmite Agerpres.

La rândul său, Ministerul azer al Apărării a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkasan, Kelbajar şi Lachin de la graniţă, adăugând că poziţiile armatei sale „au fost atacate, inclusiv cu mortiere de tranşee”.

„Există victime în rândul militarilor (azeri)”, a afirmat el, fără a da cifre.

Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi într-un schimb de focuri la frontieră.

Cele două ţări vecine au purtat două războaie - în anii 1990 şi în 2020 - în regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată de armeni.