România nu ar fi avut atâtea proiecte de infrastructură, investiţii în educaţie şi sănătate dacă nu ar fi beneficiat de fonduri europene, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. De aceea, România nu îşi permite să se îndepărteze de acest drum, a adăugat el.
„FMI confirmă ceea ce ştim deja: nu putem avea dezvoltare economică şi stabilitate financiară fără bani europeni. Avem o alegere de făcut. Continuăm pe drumul investiţiilor şi al reformelor, accesând cele peste 72 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, sau ne lăsăm prinşi în iluzia că am putea reuşi singuri, fără aceste resurse?”, a spus el, potrivit Agerpres.
„De ce astăzi avem mai multe spitale dotate, drumuri mai bune, sprijin pentru afaceri, digitalizare în administraţie? Răspunsul este simplu: pentru că am folosit inteligent resursele europene. Pentru că am fost parte dintr-un proiect mai mare, care ne-a deschis porţile dezvoltării. Sunt voci care propagă neîncredere, care sugerează că apartenenţa noastră la Uniunea Europeană nu ne-a adus beneficii. Dar realitatea este incontestabilă: fără aceste fonduri, nu am fi avut atâtea proiecte de infrastructură, investiţii în educaţie şi sănătate, finanţări pentru afaceri româneşti. România nu îşi permite să se îndepărteze de acest drum", a scris ministrul pe Facebook.
Potrivit acestuia, România e pe plus în relaţia cu Uniunea Europeană cu 66,6 miliarde euro.
„În 2009, nivelul investiţiilor publice era de 35 miliarde lei, din care finanţarea europeană a fost 2,7 miliarde lei. În prezent, investiţiile publice programate sunt 150 miliarde lei, din care peste 100 miliarde lei reprezintă fonduri europene. Sunt provocări indiscutabile, înseamnă o muncă enormă, care în ultimii ani a presupus negocierea unor fonduri de 80 miliarde euro cu Comisia, programarea unui PNRR, implementarea reformelor şi investiţiilor, descentralizarea fondurilor europene şi investiţilor în infrastructura şi aprobarea noilor programe din Politica de Coeziune”, a explicat Marcel Boloş.
El a subliniat că 2025 este un an decisiv, pentru că trebuie accelerată absorbţia, iar resursele nefolosite fiind oportunităţi pierdute. Astfel, principalele măsuri, din perspectiva MIPE, includ stabilirea unui calendar clar al lansărilor pentru a evita suprapunerile, alocarea resurselor necesare pentru evaluarea şi selecţia proiectelor, accelerarea implementării prin îmbunătăţirea platformei MySMIS2021/SMIS2021+, monitorizarea progresului pe baza unor indicatori clari, simplificarea procedurilor prin eliminarea unor acte adiţionale acolo unde nu sunt necesare şi îmbunătăţirea colaborării între autorităţi pentru verificarea mai rapidă şi eficientă a proiectelor.
„Trebuie să ducem la capăt reformele asumate. Unele sunt dificile, necesită efort şi determinare, dar fără ele nu putem construi o economie modernă, o administraţie eficientă şi un stat puternic. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, digitalizarea administraţiei, creşterea eficienţei colectării veniturilor şi sustenabilitatea finanţelor publice sunt obiective care nu pot fi amânate.
Avem nevoie de o justiţie eficientă, de un sistem de pensii sustenabil, de o guvernanţă corporativă solidă şi de o administraţie publică modernă. Orice ezitare ne-ar costa mai mult decât efortul de a duce aceste reforme la bun sfârşit. Trebuie să rămânem angajaţi în parcursul nostru european, evitând discursurile populiste care promit soluţii facile, dar care ar arunca România într-o reală criză de finanţare şi investiţii. Acesta este drumul corect. Orice altceva este doar iluzie şi deziluzie”, a punctat Marcel Boloş.