Ilie Bolojan a spus luni seara, în exclusivitate la Digi24, că noua coaliție are nevoie să propună un candidat pro-european „integrator”, care „să reprezinte și România tradițională, România care susține familiile, dar și România urbană”. El consideră că partidele politice, „dacă au învățat ceva” ar trebui să găsească o „formulă în genul acesta”.
„România știe ce are de făcut, nu vom putea fugi de alegerile prezidențiale. Și atunci cred că partidele din nou trebuie să se trezească. Gândiți-vă ce s-a întâmplat în actuala coaliție de guvernare, când de dimineața, miniștrii lucrau ipotetic în ședința de guvern, iar după-amiază candidații își lansau niște atacuri reciproce destul de dure. Vă puteți imagina că dacă asta continuă cu cele patru partide în coaliție, și fiecare vine cu un candidat, vor fi doi-trei candidați, unde se va ajunge?
Trebuie să renunțăm la ceea ce am făcut până acum. Da, hai să ne punem un candidat ca să vedem dacă el la loteria voturilor, poate ia, cum să vă spun eu, 200.000 de voturi în plus, 300.000 de voturi în plus și poate intră în turul doi.
Cred că trebuie găsită cea mai bună soluție. Și sigur, cu cât sunt mai puțin candidați, mai ales cei care sunt pro-occidentali, cei care își asumă aceste evaluări ale României moderne, cu atât este mai bine, cu atâta certurile dintre partide sunt limitate. Și, de asemenea, din punctul meu de vedere, dacă s-ar găsi un candidat integrator, care să integreze electoratele, să reprezinte și România tradițională, și România care susține familiile, dar și România urbană, cu siguranță am da senzația că am înțeles și ceea ce înseamnă votul la prezidențiale, votul pe care l-au dat românii, și cu siguranță coerența în acțiune ar fi mult mai mare, nu în ultimul rând și șansele, pentru că o pulverizare de voturi ne duce din nou către niște dispute și către un tur doi în care nu știm cum vor arăta lucrurile.
Eu cred că și aici trebuie să înțelegem, indiferent dacă am fost candidați sau n-am fost candidați, dacă suntem președinți de partide sau nu suntem, trebuie să ne facem o analiză personală dacă suntem într-adevăr în măsură să integrăm electorate. Dacă nu, trebuie căutat un candidat, România are personalități, dar trebuie să le identificăm. Și când un om serios vede că există forțe care îi cer să facă un serviciu țării noastre, eu cred că se poate găsi o formulă de genul acesta.
Acum spun doar că fiecare trebuie să ne facem o analiză. Și în discuția pe care am avut astăzi cu colegii de la PNL a fost clar. Nu mai repetăm greșelile. Ne-am învățat lecția și vom căuta să să găsim o formulă în care să existe și un candidat care are o coaliție în spate.
Deci, candidatul pro-european. Cred că este necesar să avem această situație. V-am spus, nu știu dacă este o soluție, dacă sunt două soluții, de asta trebuie identificată în perioada următoare, în așa fel încât probabil că deja către începutul anului să să avem un astfel de candidat. Și din nou trebuie să ne mai învățăm o lecție. Cred că trebuie din nou să să înțelegem că votul ăsta de furie a fost dat și împotriva percepției, adică împotriva lumii politice care a fost percepută că își stabilește regulile jocului după cum îi convine. Cred că coaliția care se formează trebuie să dea o perspectivă clară. „Uite, ca în data aia vor fi alegerile”. Trebuie hotărât din timp. Nu știu, nu pot să dau acum o dată.
Da, e clar că în primăvară trebuie stabilită explicit o dată și oamenii se știe. Da, asta este agenda. De atunci încep semnăturile. După Anul Nou nu cred că este cazul. Că și așa e o situație tensionată, ca de sărbători să ne apucăm să strângem semnături. Nu cred că asta este o problemă. Dar în primăvară, trebuie.
Imediat ce coaliția se formează trebuie să dea o agendă, să fie lucrurile clare, să fie predictibile. Și eu mi-aș dori, de exemplu, să anunțăm alegerile parlamentare din România. Sunt în ultima duminică din noiembrie, din patru în 4 ani și așa rămân pentru următorii 30 de ani, pentru că asta deja arată seriozitate, predictibilitate. Și dacă n-am învățat din 2004 ce s-a întâmplat din 2024, înseamnă că n-am mai învățat nimic.
Și regulile jocului sunt clare - corectitudine, instituții funcționale, care înseamnă încredere și partidele se pregătesc în consecință. Dacă avem jucători înalți și puternici, stabilim că e o regulă de rugby, dacă sunt, nu știu, se aruncă la coș.
Eu cred că există inteligență și instinct de conservare în lumea politică, ca aceste lucruri să le facem cum trebuie și să trecem peste aceste mici calcule - „eu pierd de acolo, uite, se desființează un consiliu de administrație cu nouă persoane la ASF și mai rămân, nu știu, patru, domnule, dar poate merge și cu cinci”.