Premierul Ilie Bolojan a prezentat principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraților, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Printre modificările esențiale se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate. Reforma este urgentă și necesară, a spus premierul, care avertizează că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene.

ACTUALIZARE 13.23 Premierul a fost întrebat dacă avea cunoștință despre contractele obținute de partenera de viață a fostului vicepremier Dragoș Anastasiu cu instituții publice.

„Am fost 12 ani primarul Oradiei și am realizat mii de proiecte. Fiecare dintre aceste proiecte are nevoie de studii de fezabilitate și proiectare. Deci am lucrat cu zeci de proiectanți, de ingineri și așa mai departe. Am întrebat chiar zilele trecute și dânsa a avut 4 contracte în cei 12 ani. Deci dacă patru contracte vi se pare mult, să știți că nu sunt multe.”

Nu există nicio legătură între fiica mea, care e arhitect, lucrează la Cluj, la o firmă care nu a avut contracte cu Primăria Oradea. Toate contractele încheiate de Primăria Oradea au fost făcute cu respectarea prevederilor legale. Cartea mea de vizită o vedeți când vă duceți în Oradea.

Chestionat despre scandalul în care este implicat profesorul Marius Pieleanu, după ce platforma Snoop a publicat mărturii privind presupusul comportament abuziv al acestuia, premierul a declarat că nu are încă toate informațiile, dar că astfel de fapte trebuie condamnate ferm.

„Ce pot să spun, fără să am datele dumneavoastră pentru că nu am apucat să citesc presa, este că eu personal condamn și dezavuez orice fel de fapte de genul acesta”, a spus el.

Cred că orice formă de agresiune trebuie combătută ferm, atât din punct de vedere al legii, cât și al instituțiilor. Sunt convins că, dacă aceste date vor fi validate de realitate, instituția va lua măsuri.

„Fiecare, în domeniul lui, trebuie să ia măsuri legale și instituționale pentru a descuraja astfel de comportamente”, a adăugat el.

Premierul a confirmat că legea privind pensiile speciale va fi adoptată cât mai curând, pentru a respecta jaloanele din PNRR și pentru a evita penalități.

„Foarte probabil, până la sfârșitul săptămânii, veți avea un calendar anunțat public. Din punctul meu de vedere, cu cât mai repede, cu atât mai bine, ca să îndeplinim jalonul din PNRR. Dacă nu încheiem, nu numai că nu luăm banii, dar și plătim penalități. Deci îmi doresc cât mai repede, luna viitoare, să încheiem această procedură.”

În ceea ce privește legile apărării, premierul a precizat: „Vă asigur că, la începerea sesiunii parlamentare din toamnă, aceste două proiecte vor fi trimise de urgență în Parlament spre adoptare, cu avizarea Guvernului.”

Referitor la impactul modificărilor asupra motivației magistraților, Ilie Bolojan a spus:

Eu cred că este onorant să fii judecător, inclusiv în România. E o onoare să lucrezi în sistemul de justiție. Sunt convins că și în anii următori mulți tineri din România vor intra în sistemul de justiție, pentru că este unul predictibil și, chiar și cu aceste modificări, are cel mai bun sistem de salarizare și pensionare din România.

Premierul a subliniat că prevederile nu sunt retroactive: „Aceste prevederi se vor aplica doar pentru viitor, pentru că nu poți da legi retroactive.”

El a adăugat că nu doar cei care vor intra în sistem vor fi vizați, ci și cei care nu au îndeplinit încă condițiile de pensionare.

„Nu. Și pentru cei care sunt în magistratură acum și nu au îndeplinit vârsta de pensionare”, a spus el.

ACTUALIZARE 13.07 Premierul a fost întrebat despre posibilele legături dintre fostul vicepremier și lumea interlopă.

„Nu știu dacă există o legătură între activitatea SRI sau a unei instituții și cunoștințele de 20–30 de ani, de-a lungul carierei sale sau funcției pe care o ocupă. Acum, de când sunt premier, sunt doi-trei oameni care vor să apară în poze cu tine. Nu văd nicio legătură între relațiile mai bune sau mai proaste pe care le are de-a lungul carierei și activitatea instituției”, a declarat el.

Întrebat dacă știa despre acest caz de la SRI sau prin mecanismul ORNISS, premierul a precizat că „cei care beneficiază de date cu caracter clasificat trebuie să parcurgă această procedură și a fost parcursă această procedură.”

Referitor la programul SAFE al Comisiei Europene, premierul a evitat să precizeze suma exactă solicitată de România, menționând doar că detaliile vor fi publice în curând.

Companiile sunt din zona de energie și transporturi și, foarte probabil, în prima săptămână din luna august, vom face publice companiile care urmează să fie listate. Listarea companiilor e un lucru bun pentru că sporește capacitatea de finanțare a acestor companii și aduce mai multă transparență.

Ilie Bolojan a precizat că pachetele de proiecte militare din programul SAFE au caracter clasificat, dar că în domeniul civil România propune infrastructură strategică:

„Celelalte sunt autostrăzile spre zona de nord-est a Moldovei – Pașcani–Iași–Ungheni și Pașcani–Siret. România va putea fi un hub în care să își valorifice potențialul, atât ca un hub prin portul de la Constanța.”

ACTUALIZARE 13.00 În legătură cu faptul că în Guvern sunt persoane care au mai avut probleme cu legea, precum Marian Neacșu și Radu Oprea, premierul a fost întrebat dacă nu este vorba despre o dublă măsură și dacă aceștia ar trebui să plece.

„Consider că avem nevoie pe toate pozițiile de oameni care au experiență, de oameni care au capacitatea să pună reforme în mișcare. Orice om care a avut un incident sau altul, câtă vreme e reabilitat, poate fi păstrat dacă performează în funcție.”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a fost chestionat și cu privire la o declarație anterioară, în care a menționat că în anii ’90 avea o mică afacere și că, în drum spre București, era nevoit să interacționeze cu poliția. A fost întrebat dacă a dat vreodată mită.

„Nu am spus că am dat mită la poliție. Am spus că erau niște practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură, iar atunci aveai două posibilități: să iei amendă sau să rezolvi amiabil. Vă rog să vă gândiți cum se intra în România, înainte să fim în UE”, a declarat el.

Eu nu am încurajat și nu încurajez niciodată darea de mită sau plata unor atenții. Cred că avem obligația, atunci când ocupăm o funcție publică, să facem tot posibilul ca aceste sisteme să nu mai funcționeze.

„Nu trebuie să tolerăm niciodată sisteme de tip industrial și cred că trebuie să-i condamnăm pe cei care fac acest lucru.”, a spus premierul.

În ceea ce privește înghețarea transferurilor și detașărilor, premierul a explicat că este necesară o limitare clară a cheltuielilor.

„În perioada următoare trebuie să ne controlăm cheltuielile. Efectele ordonanței date la sfârșitul anului trecut, care trebuia să controleze cheltuielile de personal în sensul în care acestea să nu mai crească necontrolat, au fost anulate de memorandumuri care au creat excepții. Trebuie să anulăm aceste excepții care generează o groază de probleme.”, a afirmat Bolojan.

Întrebat dacă s-au făcut verificări legate de accesul lui Dragoș Anastasiu la informații secrete, în condițiile în care legea 182/2002 exclude anumite categorii de la controlul ORNISS, premierul a precizat:

Fără să existe o decizie imperativă, pentru toate numirile făcute după ce Guvernul a fost instalat, am solicitat lămuriri suplimentare pentru a ne asigura că nu sunt conflicte de interese.

Referitor la criticile potrivit cărora reforma nu ar rezolva problema de fond și ar avea impact aproape nul pe termen scurt, Bolojan a răspuns:

„Nu știu care sunt vocile sau pe ce se bazează când spun că va avea un impact aproape zero. Nu e un impact de pe o zi pe alta, impactul trebuie calculat nu în bani, ci în calitatea actului de justiție, în interacțiunea cetățenilor cu instituțiile.”

Premierul a precizat că pachetul legislativ va intra în vigoare imediat după adoptare și că forma exactă va fi clarificată în următoarele zile.

„Acest pachet va intra în vigoare imediat după ce va fi adoptat și în zilele următoare se va clarifica care va fi forma de adoptare.”, a declarat el.

Întrebat de ce nu a cerut demisia lui Dragoș Anastasiu, Ilie Bolojan a spus că deciziile importante trebuie luate cu responsabilitate, nu sub presiune.

„Am explicat acest lucru. Caut să nu iau decizii pe picior, de pe o oră pe alta, și am încercat să fac în așa fel încât colegii, indiferent de culoarea politică, să aibă convingerea că deciziile sunt în interesul echipei, indiferent de partidul din care fac parte, pentru a avea convingerea că se pot baza pe el”, a spus premierul.

Chestionat dacă tăierile de fonduri din programul Anghel Saligny mai pot fi considerate un gest loial față de mediul privat, în condițiile în care fostul vicepremier Dragoș Anastasiu susținea că statul trebuie să fie partenerul companiilor, premierul a declarat:

„Listarea la bursă va începe anul acesta. În ceea ce privește asigurarea fluxurilor de plăți pentru cei care lucrează pentru stat, prin programe finanțate de guvern, sunt două aspecte clare: știu toți constructorii din România că, în momentul de față, bugetul pe Anghel Saligny este epuizat”.

În primele 6 luni am încasat mai puțin decât ne-am propus și am cheltuit mult mai mult, ceea ce înseamnă că nu avem posibilitatea să facem rectificări pozitive.

„Cred că e corect ca, în anii următori, să avem un plan multianual, să se știe pe 2–3–4 ani de zile care e alocarea pe care România o poate face pe programul Anghel Saligny. Când ai un contract, trebuie să cauți să respecți contractul – între persoane juridice, companii private, companii de stat, dar și între cetățean și instituții – acel contract nescris.”, a declarat Ilie Bolojan.

Întrebat cine se va ocupa de reforma companiilor de stat după demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, Bolojan a precizat că va prelua temporar această responsabilitate.

„Foarte probabil trebuie să numim un responsabil care să gestioneze acest aspect. Voi prelua eu această responsabilitate până la viitoarea numire a unui vicepremier.”, a spus premierul.

ACTUALIZARE 12.50 Premierul Ilie Bolojan a subliniat că propunerile legate de reforma pensiilor speciale respectă cadrul legal și deciziile Curții Constituționale.

„Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. De asemenea, au fost analizate deciziile CCR, în așa fel încât propunerile să împlinească deciziile Curții Constituționale”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a abordat și tema investițiilor strategice, menționând că menținerea unui flux constant este esențială pentru stabilitatea financiară și dezvoltarea economică.

„Un alt subiect ar fi asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare, care este un obiectiv important pentru că asigură menținerea unor echilibre financiare accesând fondurile europene și, pe de altă parte, creează baza de dezvoltare economică în anii următori.”, a spus premierul.

El a precizat că o parte din aceste investiții vor fi direcționate către industria de apărare, prin programe europene dedicate.

Aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele putând fi realizate prin programul SAFE al Comisiei Europene.

„Și cele prin programul PNRR, să definitivăm listele de proiecte care ar urma să fie finanțate și să discutăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care România poate accesa în maximum de avantaj pentru țara noastră.”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a anunțat că România transmite astăzi Comisiei Europene propunerile pentru programul SAFE.

„Cele 155 de miliarde contractate de Comisia Europeană vor fi alocate pe țări. Sunt cel puțin 20 de țări care și-au exprimat intenția de a finanța cheltuielile de apărare, iar România e una dintre ele. Foarte probabil până în toamnă, MApN va finaliza pachetul pentru finanțare împreună cu Comisia Europeană.”, a precizat premierul.

Potrivit acestuia, proiectele vizate includ atât zona industrială, cât și infrastructura militară și civilă.

„Componenta de apărare are accent pe dezvoltarea industriei naționale de apărare. Componenta de conectare logistică ține de portul Constanța sau infrastructură de tip civil și militară.”, a spus Ilie Bolojan.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, obiectivul Guvernului este de a închide proiectele finanțate din granturi și de a atrage cât mai multe împrumuturi.

„În ceea ce privește PNRR, acolo obiectivul e să închidem proiectele pe 13,5 miliarde de euro, care sunt pe grant. E foarte important să nu pierdem niciun ban.”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că, în cazul PNRR, banii necheltuiți trebuie returnați, iar proiectele care vor fi incluse trebuie să aibă garanția finalizării.

„Ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă pentru împrumuturi. Specificul PNRR e că nu pot fi trecute proiectele pe alte programe de finanțare. Dacă nu le-ai finalizat, trebuie să dai banii înapoi. Vor fi cuprinse proiectele care au o maturitate și pentru care există garanția că vor fi finalizate în toamna anului viitor.”, a spus premierul.

Întrebat dacă demisia lui Dragoș Anastasiu întârzie procesul de reformă, Ilie Bolojan a oferit un răspuns clar:

„Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri, a parcurs procedura obișnuită și astăzi s-a dus documentul la Administrația Prezidențială, pentru a finaliza această procedură”, a precizat premierul.

ACTUALIZARE 12.39 Bolojan a explicat că actualele legi de salarizare din sistemul public sunt neclare, permit interpretări și au generat numeroase procese în instanță.

„Avem legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care au fost forțate în interpretarea lor. Asta ne-a dus în situația în care am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni care lucrează în justiție, pe aspecte de discriminare socială, pe acordarea de sporuri, pe condiții necorespunzătoare de muncă sau pe acte administrative care au fost validate prin hotărâri judecătorești.”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, efectele financiare ale acestor procese au fost uriașe pentru statul român.

În urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României au trebuit să plătească aproximativ 10 miliarde de lei, adică aproximativ 2 miliarde de euro, prin sentințe executorii.

„Înțeleg că mai există un stoc de sentințe, ceea ce înseamnă alte miliarde de lei, sume importante de bani pentru statul român, pe care nu le poate prevedea de la un an la altul.”, a spus Ilie Bolojan.

În acest context, premierul a subliniat necesitatea unei legi a salarizării care să elimine ambiguitățile.

„În contextul deficitului, al acestei crize, e nevoie să venim cu o lege a salarizării care să fie clară, să nu permită interpretări. Nu se pune problema să venim cu o lege care să reducă salarii, ci care să fie predictibilă.”, a precizat el.

Referindu-se la măsurile concrete pentru reforma pensiilor speciale, Ilie Bolojan a anunțat modificări esențiale legate de vârsta de pensionare și de vechimea în muncă pentru magistrați.

„Ce ne propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare în justiție la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. Față de vechimea de 25 de ani pe care o prevede legea, propunem o creștere a vechimii la 35 de ani.”, a declarat premierul.

Acesta a menționat și o variantă intermediară pentru cei care vor totuși să iasă mai devreme din activitate.

Magistratul poate ieși mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.

Premierul a subliniat că intenția este ca sistemul de justiție să fie format din profesioniști aflați în perioada de maturitate profesională.

„Propunem să avem toți magistrații în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că, în anii următori, se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România.”, a declarat el.

În ceea ce privește cuantumul pensiei, Ilie Bolojan a explicat că modelul propus se inspiră din sistemele europene.

„Am făcut o analiză a țărilor din UE. Vârsta de pensionare este de 65 de ani, cu posibilitatea de muncă până la 68 de ani. În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor europene au un procent. Din această medie de salarii există, în diferite țări, diferite sisteme procentuale. În cele mai multe țări există o formulă care ne duce la situația de a ne apropia la 60–70% din câștigurile nete din ultimii ani de activitate.”, a spus premierul.

În final, Ilie Bolojan a explicat clar cum va arăta noua formulă de calcul pentru pensiile magistraților.

În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, deci nu 80% din salariul brut, ceea ce depășește salariul net.

„Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Se propune să existe un procent de 55% din media ultimilor 7 ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net.”, a precizat Bolojan.

Premierul a anunțat că forma finală a pachetului legislativ va fi prezentată în scurt timp pentru consultare.

„Vom comunica în această după-amiază textele de lege cu toate detaliile, în așa fel încât să avem discuțiile necesare și propuneri și în așa fel încât, săptămâna viitoare, să putem avea acest pachet definitivat.”, a declarat el.

ACTUALIZARE 12.30 Ilie Bolojan a explicat că una dintre cele mai mari probleme din sistemul de pensii speciale este ieșirea prea timpurie la pensie a magistraților.

„Suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47–49 de ani. Este o problemă nu doar de calitate, ci și de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să-i înlocuiască”, a declarat premierul.

Generațiile care vin și intră în perioada activă sunt la jumătate față de cele care ies. Avem o criză a forței de muncă, resimțită foarte puternic atât în sectorul privat, cât și în cel public.

Ilie Bolojan a subliniat că una dintre măsurile care vor fi adoptate vizează creșterea vârstei de pensionare.

„Din cazurile pe care le-am avut în ultimii ani – și am avut posibilitatea, timp de trei luni, să semnez pensionări de magistrați – am văzut dimensiunea reală a problemei.”, a spus premierul.

Un alt punct criticat de șeful Guvernului este modul în care se calculează pensia, raportat la veniturile din activitate.

„Valoarea pensiei este stabilită la nivelul ultimului salariu. Am avut ani, înainte de 2020, în care, datorită formulei prevăzute în lege, pensia unui magistrat ajungea la 80% din venitul brut. În fapt, 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci pensiile au fost mai mari decât salariile, ceea ce nu există nicăieri. Este un lucru anormal.”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că situația a fost parțial corectată în trecut, dar nivelul pensiilor a rămas extrem de ridicat.

„A existat o etapă în care s-a introdus o limitare și s-a stabilit că pensia nu poate depăși ultimul venit. Ceea ce înseamnă că, practic, pensiile în acest domeniu au fost la nivelul ultimului salariu. Pensiile în justiție se ridică la 24.000–25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net”, a precizat premierul.

Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere prin care pensiile să fie mai mari decât salariile sau să fie egale cu ele.

ACTUALIZARE 12.24 Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene și subliniază urgența adoptării măsurilor necesare, precum și nevoia de echitate socială în sistemul de pensii și salarizare.

„Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România. Avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii. Toate cele trei componente – operaționalizarea AMEPIP, dar și transparența modului în care sunt desemnați oamenii în consiliile de administrație, unde avem și acolo o sumă importantă de peste 220 de milioane de euro reținută – trebuie rezolvate, pentru că avem nevoie de aceste fonduri”, a declarat premierul.

În afară de asta, ceea ce înseamnă urgență este că rezolvarea acestei probleme are și alte câteva elemente foarte importante. Unul ține de echitatea socială, pentru că, dacă aceste pensii sunt mult mai mari, apare o nedreptate. Rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare din justiție, ține de eficiența acestui sistem și de calitatea actului de justiție în România.

Știrea inițială Săptămâna trecută, vicepremierul Tanczos Barna afirma că reforma pensiilor speciale va fi inclusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale, menţionând că vârsta de pensionare va creşte pentru cei care beneficiază de aceste venituri şi pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariul, potrivit Agerpres. Întrebat dacă reforma pensiilor speciale va presupune în special creşterea vârstei de pensionare, vicepremierul a spus la RFI: „Absolut şi cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 şi ceva de ani sau 15 ani sau nu ştiu câţi ani. Deci, aceea nu este o reformă serioasă".

„Eu pot să fiu de acord cu cei care spun că e nevoie de pensii speciale, pentru că în Europa, în toate ţările civilizate, acolo unde pe perioada activităţii din domeniul respectiv ai foarte multe restricţii, acolo trebuie să ai şi o compensare a acestui lucru. Cei din Justiţie, cei din Ministerul Public au foarte multe restricţii, nu pot face altceva, trebuie să se concentreze doar pe activitatea respectivă. Au o reglementare foarte, foarte strictă în ceea ce priveşte conduita. (...) Şi comisarii europeni au pensii speciale, şi europarlamentarii, şi cei din administraţia de la Bruxelles, şi cei din Justiţie, poliţie, armată din toate celelalte ţări. Trebuie să fie proporţionale, în relaţie directă cu gradul de suportabilitate din partea societăţii”, a adăugat vicepremierul.