Creşterea economică va încetini semnificativ în 2023, în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, dar se va revigora în 2024 mai mult decât decât se anticipa până acum, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), informează Agerpres.

"Membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 - în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior", se arată în minuta şedinţei care a avut loc pe 9 februarie, dar care a fost făcută publică acum.

Creşterea economică prognozată pentru 2024 este pusă pe seama atragerii fondurilor europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU.

Potrivit BNR, principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, chiar dacă acesta a fost afectat de inflaţie, mărirea ratelor sau de starea de îngrijorare faţă de războiul din Ucraina.

Membrii Consiliului au reliefat din nou importanţa atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială foarte dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor din mediul intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea la acelaşi nivel a ratei dobânzii de politică monetară, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.