Rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi evoluţia fluctuantă până în trimestrul al treilea din 2025, pe fondul unor efecte de bază şi al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică, arată raportul Băncii Naţionale a României (BNR). Inflaţia va descreşte apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul întâi al lui 2026. Potrivit băncii centrale, incertitudini şi riscuri mari decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, corelată în mare măsură cu mişcarea cotaţiilor materiilor prime, precum şi din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, arată Agerpres.
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2025, document ce încorporează datele şi informaţiile disponibile până la data de 30 aprilie 2025.
Incertitudini şi riscuri mari decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, corelată în mare măsură cu mişcarea cotaţiilor materiilor prime, precum şi din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, cu potenţial impact semnificativ asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale, arată analiștii economici ai băncii centrale.
Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în actualul context politic intern, date fiind, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, precum şi cu procedura de deficit excesiv, mai arată BNR. Existenţa unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecţie ordonată a dezechilibrului extern, precum şi prin implicaţiile asupra accesibilităţii şi costului finanţării sectorului public şi a celui privat.
Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului „Next Generation EU”, sunt esenţiale pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice și comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi a situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii şi efectelor potenţial generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional, se mai precizează în raportul băncii.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor şi energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creşterii preţurilor alimentelor.
În luna aprilie 2025, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,85%, în contextul influenţelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili şi produse din tutun, precum şi la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, şi, pe de altă parte, din continuarea accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi a preţurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, totodată, vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 16 mai 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, arată banca centrală.
BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
”Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea la maximum a fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, mai arată BNR.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 iulie 2025.