Donald Trump ia în considerare să facă presiuni pentru ca Ucraina să negocieze încheierea războiului cu Rusia, dacă va reveni la putere anul viitor, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg.
Consilierii lui Trump au discutat despre aducerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi a preşedintelui rus Vladimir Putin la masa negocierilor la începutul unui potenţial al doilea mandat al fostului preşedinte, potrivit persoanelor respective.
Un consilier al lui Trump a declarat că promisiunea de a întrerupe ajutorul militar american ar putea determina Ucraina să se aşeze la masa negocierilor, în timp ce ameninţarea cu creşterea asistenţei americane ar putea convinge Rusia să facă acelaşi lucru. Consilieri precum Larry Kudlow şi Robert O'Brien au făcut, de asemenea, presiuni publice pentru sancţiuni mai dure asupra băncii centrale a Rusiei pentru a-l influenţa pe Putin.
Sursele Bloomberg au precizat că, în prezent, campania lui Trump nu poartă discuţii cu intermediari ruşi sau ucraineni, în parte pentru că acest lucru ar încălca probabil Legea Logan, care interzice entităţilor private să negocieze în numele guvernului.
Pe de altă parte, printre alte posibile mişcări într-un al doilea mandat, cercul apropiaţilor lui Trump a discutat, în esenţă, despre o alianţă NATO cu două viteze, în care articolul 5 - care impune apărarea comună a oricărui membru atacat - s-ar aplica doar ţărilor care ating obiectivele privind cheltuielile de apărare, potrivit surselor Bloomberg, care au cerut să nu fie identificate. Aceste surse au avertizat în acelaşi timp că nicio decizie politică în acest sens nu a fost finalizată. Alte idei vehiculate în cercul lui Trump sugerează să fie impuse noi plafoane pentru ţările NATO rămase în urmă cu cheltuielile, au mai spus sursele.
Aceste iniţiative, dacă li se va da curs, ar răsturna decenii de politică americană, fracturând o alianţă defensivă care a modelat securitatea europeană de la Războiul Rece. Ele îi îngrijorează totodată pe aliaţii din Asia cu privire la angajamentul Washingtonului de a contracara China, scrie Bloomberg. În timp ce impactul cel mai imediat al unei reveniri a lui Trump la Casa Albă ar fi resimţit în Europa, o schimbare a poziţiei Washingtonului faţă de Ucraina ar fi probabil văzută ca un semnal pentru Beijing în privinţa Taiwanului.
Ambasadorul american la NATO, Julianne Smith, a făcut o legătură directă între acţiunea privind Ucraina şi China. Putin trebuie să înţeleagă „că sprijinul occidental nu se diminuează, că nu poate, fără să fie provocat, să atace o altă ţară şi să le încalce suveranitatea”, a declarat ea într-un interviu acordat Bloomberg Television. „Acesta este un mesaj pe care trebuie să i-l transmitem lui Putin, dar şi altor ţări din întreaga lume”, inclusiv Chinei, a spus ea.
Succesorul lui Merkel în Germania, cancelarul Olaf Scholz, a declarat săptămâna aceasta că Germania va îndeplini obiectivul de cheltuieli al alianţei în acest an, o ţintă stabilită de ţara sa după invazia Rusiei în Ucraina.
Înainte de şocul războiului, Merkel s-a străduit să îi explice lui Trump că cheltuielile militare la acest nivel erau irealizabile din punct de vedere politic.
În timpul preşedinţiei sale, Trump i-a reproşat fostului cancelar german această problemă în mai multe conversaţii, potrivit unor persoane care ştiu despre aceste interacţiuni. Pe parcursul acestor discuţii, fostul preşedinte i-a sugerat lui Merkel că el nu va fi răspunzător de ceea ce se va întâmpla, dacă Germania nu va reuşi să plătească, a declarat una dintre aceste persoane. El a încheiat o altă discuţie închizându-i telefonul în nas.
„Germanii aveau un excedent bugetar şi totuşi au refuzat să îşi plătească obligaţia de 2% la NATO”, şi-a amintit Richard Grenell, ambasadorul lui Trump în Germania, într-un interviu despre acea perioadă. „Când nu plăteşti, eşti ţara care subminează NATO”, a punctat fostul ambasador.