Secretarul de stat Antony Blinken a avertizat, în urmă cu două săptămâni, un grup restrâns de legiuitori că departamentul său analizează posibilitatea ca Azerbaidjanul să invadeze în curând Armenia, spun două persoane familiare cu discuția, conform Politico.
Convorbirea indică profunzimea îngrijorării administrației americane cu privire la operațiunile Azerbaidjanului împotriva unei regiuni separatiste din vestul țării și la posibilitatea extinderii conflictului.
Președintele azer Ilham Aliyev a cerut anterior Armeniei să deschidă un „coridor” de-a lungul graniței sale sudice, care să lege Azerbaidjanul continental de o exclavă care se învecinează cu Turcia și Iranul. Aliyev a amenințat că va rezolva problema „prin forță”.
În cadrul unei convorbiri telefonice din 3 octombrie, legiuitorii l-au presat pe Blinken cu privire la posibile măsuri împotriva lui Aliyev ca răspuns la invazia Azerbaidjanului în regiunea Nagorno-Karabah, în septembrie, au declarat persoanele care au dorit să-și păstreze anonimatul pentru a discuta despre această convorbire sensibilă.
Blinken a răspuns că Departamentul de Stat analizează căile de a trage la răspundere Azerbaidjanul și că nu intenționează să reînnoiască o derogare de lungă durată care permite SUA să ofere asistență militară pentru Baku. El a adăugat că Departamentul de Stat a văzut posibilitatea ca Azerbaidjanul să invadeze sudul Armeniei în următoarele săptămâni.
Cu toate acestea, Blinken și-a exprimat încrederea, în fața legiuitorilor democrați, printre care se numără și reprezentanții Nancy Pelosi și Anna Eshoo din California, și Frank Pallone din New Jersey, în legătură cu discuțiile diplomatice în curs de desfășurare între Armenia și Azerbaidjan.
Alte două persoane au confirmat că a avut loc o ședință de informare cu privire la situația din Azerbaidjan, dar nu au oferit detalii.
Într-un comunicat, Departamentul de Stat a refuzat să comenteze convorbirea, dar a subliniat angajamentul departamentului față de „suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei” și față de rezolvarea conflictului prin „discuții directe”.
Decizia de a amâna reînnoirea derogării este, de asemenea, revelatoare. În fiecare an, începând din 2002, SUA au emis derogarea, permițându-i să ocolească o dispoziție a Freedom Support Act care interzice SUA să ofere asistență militară Azerbaidjanului, având în vedere disputele teritoriale în curs cu Armenia. Derogarea a expirat în iunie, iar statul nu a oferit anterior nicio explicație cu privire la motivul pentru care nu a solicitat încă o reînnoire.
De la ședința de informare, Pallone a declarat public că este îngrijorat că Azerbaidjanul ar putea invada în curând. „Aliyev avansează cu obiectivul său de a cuceri sudul Armeniei”, a scris Pallone miercuri pe Twitter, susținând că „regimul său este încurajat după ce s-a confruntat cu puține consecințe” pentru invadarea Nagorno-Karabah.
Incursiunea militară a Azerbaidjanului în această regiune luna trecută a determinat peste 100.000 de etnici armeni care trăiesc în Nagorno-Karabah să fugă. Liderii locali au capitulat ca parte a unei predări intermediate de Rusia și au fost de acord să dizolve statul lor nerecunoscut, vechi de trei decenii. De atunci, forțele azere au reținut mai mulți foști lideri.
Pe 20 septembrie, Blinken s-a declarat „profund îngrijorat de acțiunile militare ale Azerbaidjanului” și a declarat că „utilizarea forței pentru a rezolva disputele este inacceptabilă”.
Dar Nagorno-Karabah nu este singura dispută teritorială dintre cele două țări din Caucaz. Baku a propus o rută către exclava Nakhichevan care ar traversa regiunea Syunik din sudul Armeniei, cunoscută în azeră sub numele de Zangezur, și ar permite traficului rutier să ocolească Iranul.
Aliyev a declarat că „vom pune în aplicare coridorul Zangezur, indiferent dacă Armenia dorește sau nu”.
„În Armenia, acest lucru este perceput ca fiind parte a unor revendicări teritoriale și o cerere pentru un coridor extrateritorial”, a declarat miercuri premierul armean Nikol Pashinyan, ca răspuns la apelurile tot mai numeroase din partea Ankarei și a Baku de a ajunge la un acord.
Există de mult timp tensiuni la graniță: În septembrie 2022, Azerbaidjanul a lansat un asalt peste graniță pentru a cuceri înălțimile strategice din estul și sudul Armeniei. Mai recent, la 1 septembrie anul acesta, trei militari armeni au fost uciși după ce Azerbaidjanul a lansat „măsuri de represalii” ca răspuns la un presupus atac cu drone.
Într-un interviu acordat miercuri, Hikmet Hajiyev, consilierul principal de politică externă al lui Aliyev, a negat că Azerbaidjanul are pretenții asupra teritoriului armean. El a declarat că riscul de conflict este scăzut deoarece „ultimele două săptămâni au fost cele mai calme din istoria relațiilor armeano-azere - nu mai există soldați în tranșee care să se uite unul la altul” în urma acțiunilor din Nagorno-Karabah.
„Azerbaidjanul a restabilit ceea ce din punct de vedere legal, istoric și moral era al nostru” prin campania sa autointitulată „antiteroristă” în regiune și nu are nicio intenție de a se împinge în zonele armenești de jure, a adăugat el.