În România, dosarul cu șină face legea și-n spitale! Deși pare incredibil, un medic ATI petrece o oră pe zi să completeze hârtii doar pentru un pacient. Doctorii spun că jumătate din timpul pe care îl petrec în spital e folosit pentru completarea documentelor, iar direct afectat este pacientul. Și în timp ce medicii devin funcționari, spitalele nu mai au unde să depoziteze tonele de acte pe care trebuie să le păstreze. Au ajuns chiar să închirieze spații ca „să cazeze” hârtii. Cheia rezolvării acestei probleme ar fi digitalizarea, dar România abia acum face planuri la acest capitol. Azi, la „Pacient în România”, vedeți cum a ajuns birocrația să fure din timpul pe care medicii ar trebui să-l dedice bolnavilor.

Asistentă: Avem aici o foaie de observație a unei paciente care a fost internată o săptămână la chirurgie... două, trei sute de pagini, și avem și variante mai stufoase.

Genoveva Cadar, medic ATI: Hârțogăraia, vă dați seama, că e din timpul pacientului, furat de la pacienți.

Concret, potrivit datelor Ministerului Sănătății, un medic ATI pierde zilnic cel puţin o oră ca să completeze documentele medicale pentru un singur pacient. O oră care ar putea fi dedicată bolnavului, dar pe care sistemul învechit i-o răpește îngropând medicul într-o birocarație păguboasă.

Genoveva Cadar, medic ATI: Hârțogăraia, așa cum îi spunem noi, a devenit extrem de stufoasă și trebuie scrise peste tot, uneori, în mod repetitiv, supărător de repetitiv, niște lucruri. Deci un medic scrie de trei ori aceeași evoluție, vă dați seama cât timp ia asta.

Lanțul birocratic din Sănătate își continuă absurdul și cere spitalelor să păstreze aceste documente pe hârtie, unele pentru totdeauna, cum e cazul certificatelor de naștere. Astfel, s-a ajuns ca unele spitale, cum e Sf. Pantelimon din București, să închirieze spații doar ca să aibă unde să depoziteze hârtii. Spitalul are documente și din 1972.

Asistentă: De la asistent la medic, de la recomandari, investigații, tratament, rezultate, toate se adună aici și ar fi foarte bine dacă am evolua și am renunța la partea scriptologică.

Bogdan Socea, manager Spitalul Sfântul Pantelimon: Pentru a suplimenta spațiul de arhivă care devenise total insuficient, am închiriat niște containere. Se strâng o grămadă de documente, de 50 de ani deja, care trebuie păstrate timp îndelungat, pentru că se pot face reveniri, organele statului cer foi din trecut.

Conducerea spitalului a vrut să digitalizeze toate aceste documente, dar costurile se ridică la sute de mii de euro, pentru că fiecare hârtie trebuie scanată.

Mihai Dumitriu, director medical Spitalul Sfântul Pantelimon: Sistemul sanitar de privat și de stat funcționează tributar înscrisurilor de mână, asta e legislația.

Elena, pacient: Înțelegem că probabil munca dânșilor se îngreunează mult mai mult, dacă s-ar putea rezolva partea cu digitalizarea, probabil ar fi mai ușor și pentru dânșii, și pentru noi.

Exact acesta e rolul digitalizării, să schimbe în bine atât viața pacienților cât și munca medicilor. Doar că în România, tehnologia în sănătate e aproape inexistentă, pentru că nimeni nu a dat importanță progresului în acest domeniu. Acum avem la dispoziţie 400 de milioane de euro prin PNRR, iar din alte fonduri europene, abia acum începe timid digitalizarea secţiilor ATI.

Potrivit proiectului Ministerului Sănătății, 18 spitale din țară de adulți și copii vor fi digitalizate. E vborba de secțiile ATI, dar și de partea de urgență. Acest lucru înseamnă că medicii de urgență vor vedea foarte rapid unde sunt paturi libere, și atunci vor ști cu exactitate unde să transfere pacientul.

Adică medicii nu vor mai plimba pacientul între spitale, neştiind unde există un loc liber. În acest moment, România nu are o situaţie clară a paturilor libere din spitale, sau orice alte informaţii în timp real. Toate raportările se fac pe hârtie, telefonic sau prin e-mail. Rezolvarea acestei probleme ar fi doar începutul timid al digitalizării. Vorbim de un proiect din fonduri europene pe care România a fost la un pas să-l piardă. Deşi contractul de finanţare a fost semnat în urmă cu 3 ani, Ministerul Sănătăţii nu a făcut nimic să-l implementeze.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: A trebuit să avem negocieri cu instituțiile finanțatoare, ca să prelungim termenele și să le putem face viabile. Neutilizarea lor timp, de ani de zile, mie mi se pare absolut... n-aș vrea să spun revoltătoare, dar e cuvântul cel mai potrivit.

Cum ar arăta viaţa medicilor dacă ar exista cu adevărat digitalizare? Informații în timp real despre diagnosticul pacientului, analize sau investigații anterioare, stocurile de medicamente, paturi libere sau programări online. Sunt foarte puține spitale în România care au luat singure inițiativa digitalizării, iar unul este Spitalul Judeţean din Timişoara, acolo unde sistemul a fost implementat la ATI.

Alina Gâzea, medic coordonator ATI: Cu un clic putem să facem prescripții, putem să facem indicații de nursing și lucrurile s-au simplificat foarte mult. Eu am făcut acum o prescripție și îi apare asistentei imediat. Acuratețea tratramentului s-a îmbunătățit semnificativ. Asistenta are un task de făcut, și dacă întarzie îi apare bolduit cu portocaliu, și ea știe că a întârziat.

Și în timp ce România doar visează la un sistem medical digitalizat ca la carte, statele vecine au deja zeci de ani de când folosesc tehnologia în spitale.

Mihai Dumitriu, director medical Spitalul Sfântul Pantelimon: Pe vremea când eu eram rezident, Ungaria rezolvase problema digitalizării. Asta era acum 20 de ani. Vremurile ne vor trage după ele, nu se va putea altfel.