Companiile americane nu vor mai putea investi liber în străinătate în cele mai avansate tehnologii, precum inteligenţa artificială sau computerele cuantice dacă este vorba de „ţări problematice”, în special China, a anunţat miercuri Departamentul Trezoreriei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Decizia, rezultată dintr-un ordin executiv semnat de preşedintele Joe Biden, este destinată „apărării securităţii naţionale americane prin protejarea tehnologiilor critice ale următoarei generaţii de inovaţii militare”, a precizat Trezoreria, care subliniază aspectul „strictul limitat” al ordinului pentru a „ne menţine angajamentul faţă de investiţiile transfrontaliere”.

În mod concret, noile reguli impun companiilor şi persoanelor fizice americane să informeze administraţia asupra anumitor tipuri de tranzacţii şi să interzică pur şi simplu altele atunci când acestea implică „entităţi care au legătură cu tehnologiile avansate identificate în ordin”.

„China îşi asumă dorinţa de a achiziţiona şi produce tehnologii cheie esenţiale care pot ajuta la modernizarea armatei sale; acest ordin urmăreşte tocmai limitarea investiţiilor americane în companiile implicate în acest efort”, a explicat în timpul unei conferinţe telefonice de presă un oficial al executivului american.

Teama administraţiei este că Beijingul va profita de investiţiile americane nu doar în ceea ce priveşte transferul de tehnologie, ci şi prin „beneficii intangibile”, precum sprijinul pentru înfiinţarea liniilor de producţie, schimburi de experienţă şi acces la pieţe.

„La ultimul summit G7, liderii au subliniat interesul nostru comun de a proteja în mod adecvat tehnologiile sensibile cu implicaţii în privinţa securităţii naţionale, precum şi interesul pentru controlul investiţiilor în acest domeniu”, conform sursei citate.

Dacă volumul tranzacţiilor şi valoarea lor totală vizate de aceste restricţii ar putea fi în cele din urmă foarte reduse, impactul real al acestei decizii ar putea fi mai larg, consideră Emily Benson, director de proiect pentru comerţ şi tehnologii în cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington.

„Este posibil ca, deşi nu sunt direct afectate de interdicţii, unele companii să se gândească de două ori la tipul de investiţii pe care le-ar putea face, ceea ce ar putea reduce investiţiile bilaterale pe termen lung”, a mai spus Emily Benson într-un interviu pentru AFP.

Această nouă decizie este un pas suplimentar în încercările americane de a împiedica China să reducă decalajul tehnologic care există în prezent între cele două superputeri.

În octombrie anul trecut, SUA au anunţat că vor întări controalele asupra exporturilor de semiconductori de ultimă generaţie utilizaţi în aplicaţii militare care sunt destinate Chinei.

Ţările de Jos şi Japonia, ţări producătoare de semiconductori, au urmat exemplul SUA în martie, ceea ce a determinat China să anunţe, ca reacţie, restricţii la exporturile anumitor produse, inclusiv a metalelor rare necesare pentru fabricarea semiconductorilor.