Secretarul de stat german pentru afaceri europene, Anna Luhrmann, şi-a exprimat marţi „îndoielile” cu privire la capacitatea Ungariei de a deţine preşedinţia Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2024, în asentiment cu preocupările manifestate de mai mulți deputaţi din Parlamentul European, transmite France Presse, citată de Agerpres.

Ungaria, condusă de premierul naţionalist Viktor Orban, „este în prezent izolată în cadrul Uniunii Europene din cauza problemelor legate de statul de drept, care sunt într-adevăr grave”, a declarat oficialitatea germană cu ocazia unei reuniuni cu responsabili europeni la Bruxelles.

Anna Luhrmann a subliniat că Ungaria „lasă în continuare să planeze îndoiala cu privire la sprijinul său pentru Ucraina în războiul de agresiune brutal dus de Rusia”.

„Iată de ce am îndoieli cu privire la capacitatea Ungariei de a exercita cu succes preşedinţia Consiliului”, a spus în continuare ea.

Şeful diplomaţiei Ţărilor de Jos, Wopke Hoekstra, şi-a exprimat de asemenea „disconfortul” faţă de perspectiva preşedinţiei ungare a UE. „Asta-i ceea ce simţim cu toţii”, a spus el.

Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a apărat capacitatea ţării sale de a asigura această preşedinţie rotativă, afirmând că Budapesta va organiza dezbateri „cu bună credinţă”.

Ungaria a deţinut deja preşedinţia rotativă în prima jumătate a anului 2011.

Judit Varga a denunţat „presiunea politică” din partea Parlamentului European, care ar urma să voteze joi o rezoluţie pe această temă, calificând discuţia ca fiind "lipsită de sens".

Cum va putea guvernul lui Viktor Orban „să îşi îndeplinească sarcina într-un mod credibil, având în vedere că nu respectă legislaţia şi valorile UE”, se afirmă în proiectul de rezoluţie, care cere Consiliului să „găsească o soluţie cât mai curând posibil”.

Textul a fost prezentat de mai multe dintre principalele grupuri politice din Parlament - PPE (dreapta), S&D (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor), Renew Europe (centrişti şi liberali), Verzii, GUE/NGL (stânga radicală).

Consiliul UE, în cadrul căruia miniştrii din statele membre dezbat legislaţia europeană, este prezidat timp de şase luni de fiecare dintre cele 27 de ţări ale UE, pe rând.

Ungaria se află în conflict cu Bruxelles-ul din cauza deficienţelor în lupta împotriva corupţiei şi a independenţei mass-mediei şi în domeniul justiţiei, iar ca răspuns UE a suspendat miliarde de euro din fondurile europene care trebuiau să fie alocate ţării.

În plus, de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, Viktor Orban a refuzat să ajute militar Kievul, blamând politica de sancţiuni împotriva Moscovei şi menţinând legături cu Kremlinul.