Cei mai mulți fermieri care s-au înscris în programul de susținere a producției de usturoi sunt din județul Buzău, iar soiurile cele mai cultivate sunt Benone, Râmniceanu și Diamant, informează Agerpres.

Aproximativ 200 de fermieri s-au înscris în programul de susţinere a producţiei de usturoi, cu peste 500 de hectare cultivate, plasând judeţul pe locul I naţional, a transmis, vineri, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Buzău.

Potrivit proiectului derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia minimă pe care trebuie să o obţină cultivatorii de usturoi este de 3 kg/10 mp de pe o suprafaţă de minim 3.000 de mp. Cantitatea trebuie valorificată până la data de 21 noiembrie. Cel mai mare bazin de producători, potrivit DAJ, este la Buzău.

"Judeţul Buzău se plasează pe locul I în ceea ce priveşte numărul de beneficiari ai programului de susţinere pentru producţia de usturoi şi suprafaţa cultivată. Sunt peste 500 de hectare cultivate cu usturoi şi 198 de fermieri înregistraţi care au aplicat pentru acest program.”, spune directorul DAJ, Cosmin Florea.

Acesta precizează pentru sursa citată și că „numărul celor care au ales să investească în această cultură a crescut de la an la an. Ajutorul este în cuantum de 3.000 de euro pe hectar. Piaţa pentru usturoiul buzoian este din ce în ce mai mare, usturoiul din această zonă se vinde în toată ţara".

Conform specialiştilor din agricultură, cultura de usturoi în judeţul Buzău este una de tradiţie, iar cercetările din ultimii ani au dus la descoperirea de noi soiuri sau resuscitarea unora mai vechi.

"Suntem pe primul loc pentru că suntem într-un bazin legumicol cu tradiţie în cultura usturoiului şi în special în zona Râmnicu Sărat, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Rubla. Tradiţia cultivării s-a format şi datorită solului care oferă condiţii bune pentru usturoi, pentru că această specie este pretenţioasă la sol. Suferă foarte mult datorită unui dăunător de sol care provoacă pagube mari şi atunci solurile acestea de pe albia râului Buzău şi din Valea Râmnicului sunt soluri uşoare, cu drenaj bun şi nu permit dezvoltarea acestui dăunător, nematod de sol.”, spune directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău, Costel Vînătoru.

Dependența de importuri de usturoi, l-a determinat pe Costel Vînătoru să caute soluții alături de echipa sa:

“Văzând că, practic, noi eram dependenţi de importurile de usturoi, eu cu colectivul pe care îl coordonez, de mai bine de 15 ani am luat în studiu varietăţile de usturoi din ţară şi ne-am oprit la cel Râmnic pentru că era în pericol să dispară. Am reuşit să obţinem mai multe soiuri, avem soiul Benone care ocupă suprafaţa cea mai mare, avem Râmniceanu şi Diamant", a mai precizat directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău.