Creşterea lentă a economiei zonei euro ameninţă să amplifice riscurile la adresa stabilităţii financiare cauzate de ratele mai ridicate ale dobânzilor, avertizează Banca Centrală Europeană, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Banca Centrală Europeană (BCE) monitorizează pieţele financiare, în contextul creșterii lente a economiei, existând posibilitatea ca acestea să nu reuşească să evalueze pe deplin riscurile provocate de geopolitică şi perspectivele economice, a declarat miercuri vicepreşedintele instituţiei financiare, Luis de Guindos.

„Pieţele au o percepţie foarte bună, sau iluzie, asupra macroeconomiei. Consideră că vom avea o aterizare uşoară, ei cred că riscurile geopolitice nu vor escalada şi, prin urmare, prima de risc atât pentru obligaţiuni, cât şi pentru acţiuni este foarte comprimată. Deci, în cazul în care avem o surpriză negativă în ceea ce priveşte evoluţia economiei, în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei, în ceea ce priveşte orice escaladare a riscurilor geopolitice, cred că acest lucru ar putea da naştere la o corecţie importantă a preţurilor de piaţă”, a declarat de Guindos.

El a adăugat: „Acesta este unul dintre elementele principale despre care credem că acum ar putea produce volatilitate în peisajul financiar”.

De Guindos a discutat despre lansarea Evaluării stabilităţii financiare a băncii centrale pentru noiembrie, care abordează provocările unei „aterizări line”, care reduce inflaţia fără daune economice semnificative, notează News.ro.

Raportul notează că îngrijorările legate de volatilitatea sectorului bancar din primăvară, când mai multe bănci s-au prăbuşit, s-au estompat. Cu toate acestea, spune că riscurile la adresa stabilităţii financiare rămân „ridicate”, deoarece atenţia se concentrează acum asupra efectelor secundare ale condiţiilor financiare şi de credit stricte asupra debitorilor şi asupra unei corecţii pe pieţele imobiliare.

BCE prognozează o creştere economică redusă a zonei euro, de 1%, dar nicio recesiune în 2024, despre care de Guindos a spus că o crede că este „scenariul de bază pentru toată lumea acum”.

„Întotdeauna se întâmplă surprize negative... în ceea ce priveşte inflaţia, evoluţia a fost foarte pozitivă, de la 10,6% până la nivelul actual, care este sub 3%, şi ne aşteptăm ca acest proces de dezinflaţie să continue în timp. Cu toate acestea, din cauza efectelor de bază, vom avea o oarecare accelerare a inflaţiei în următoarele luni”, a spus de Guindos.

Alte surprize negative ar putea fi generate de transmiterea întârziată a dobânzilor mai mari în economia reală, de creşterea salariilor, de productivitate şi de preţul petrolului, a spus el.

La reuniunea de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a luat o pauză după cel mai lung ciclu de majorare a dobânzilor din istoria de 25 de ani a instituţiei, subliniind că cele mai recente date arată că inflaţia încetineşte uşor spre ţinta de 2%. Astfel, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4%. Acesta este cel mai ridicat nivel al dobânzii de la lansarea monedei euro în 1999.

Mediul economic devine mai dificil pentru bănci, care până acum au beneficiat de pe urma majorării dobânzilor. Acum creditorii majorează provizioanele pentru creditele neperformante, pentru că achitarea împrumuturilor devine din ce în ce mai dificilă.

Costurile de finanţare ale băncilor ar urma de asemenea să crească deoarece concurenţa pentru depozite accelerează. Pentru limitarea riscurilor, BCE cere autorităţilor să prezerve rezervele de capital (capital buffers) şi apreciază că nivelul actual de profitabilitate al băncilor ar putea permite chiar o majorare a rezervelor în unele ţări.

Guindos a subliniat că „situaţia pe pieţele obligaţiunilor suverane este bună şi nu se înregistrează volatilitate excesivă".

Totuşi, BCE susţine că negocierile din cadrul UE privind noile reglementări fiscale „induc o nesiguranţă sporită” iar ajungerea la un acord "este critică pentru ancorarea aşteptărilor privind sustenabilitatea datoriei şi o creştere sustenabilă, cuprinzătoare".

„Cel mai sever scenariu pentru BCE ar fi să nu se ajungă la un acord”, în condiţiile în care pieţele au nevoie de clarificări privind „cadrul juridic şi normele care se aplică”, a declarat Guindos.