Testarea de noi tratamente și vaccinuri poate dura mulți ani, dacă nu chiar decenii, până când se obțin datele necesare, astfel că cercetătorii apelează la o abordare controversată care presupune infectarea deliberată a unor voluntari cu virusuri, paraziții și bacterii potențial letale, relatează BBC.

Un grup de adulți tineri așteaptă să fie „atacați” de țânțari infectați cu un parazit care ucide 600.000 de persoane pe an.

Voluntarii au acceptat să facă parte dintr-un experiment medical la Institutul Jenner al Universității Oxford pentru a testa un nou vaccin împotriva malariei.

Studiul a avut loc în 2017, însă institutul a organizat astfel de experimente cu țânțari încă din 2001.

Cercetătorii speră ca vaccinul oferit voluntarilor să le ofere destulă protecție împotriva parazitului încât să prevină îmbolnăvirea cu malarie.

Aceste experimente fac parte din categoria studiilor clinice privind infecțiile umane controlate – experimente în care un voluntar este expus în mod intenționat la agenți patogeni care provoacă boli.

Cu toate că sună periculos, poate chiar nesăbuit, să expui o persoană la o infecție care ar putea să o îmbolnăvească foarte rău, este o abordare care a devenit tot mai populară în ultimele decenii în cercetarea medicală. Este, de asemenea, o metodă care dă rezultate.

Vaccinul R21 s-a dovedit mai apoi că previne malaria cu o eficiență de 80% și a devenit al doilea vaccin împotriva malariei din istorie care a fost recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Primele doze ale vaccinului au fost administrate nou-născuților din Coasta de Fildeș și Sudanul de Sud, țări în care mii de oameni mor anual din cauza malariei.

Acum, oamenii de știință caută să infecteze voluntarii cu tot mai multe tipuri de boli în speranța că vor putea dezvolta vaccinuri și tratamente din ce în ce mai eficiente.

Patogeni, precum Zika, tifos și holera, au fost deja folosiți în experimentele pe oameni. Alte virusuri, precum hepatita C, au fost selectate pentru posibile studii desfășurate în viitorul apropiat.

Institutul Jenner estimează că aceste experimente au contribuit la producerea a cel puțin 12 vaccinuri în ultimele două decenii. Cel puțin 308 experimente în care participanții au fost expuși la patogeni vii au fost desfășurate în perioada 1980-2021.

Susținătorii metodei spun că beneficiile obținute în urma acestor studii justifică riscurile la care se expun voluntarii, dacă experimentele sunt desfășurate în condițiile adecvate.

Totuși, unii oameni de știință se arată îngrijorați de viteza cu care au loc aceste experimente, care erau considerate tabu în trecutul nu foarte îndepărtat.

Istoria cercetării în medicină are destule momente întunecate. Cele mai notorii experimente au fost cele desfășurate de oamenii de știință naziști care foloseau prizonieri din lagărele de concentrare pe care îi infectau împotriva voinței lor cu tuberculoză și alți patogeni.

Alte experimente mai puțin cunoscute, spre exemplu, sunt cele ale doctorilor americani din Guatemala, care la mijlocul anilor '40 au infectat 1.308 persoane cu sifilis și alte boli cu transmitere sexuală.

La începutul anilor '70, s-a descoperit că doctori de la Școala de Stat Willowbrook din New York au expus peste 50 de copii cu dizabilități la hepatită între anii 1950-60, în încercarea de a crea un vaccin.

Aceste exemple au contribuit la valul de critici îndreptat împotriva ideii de a infecta oameni cu patogeni în mod intenționat. Și cu toate acestea, pe măsură ce etica în medicină a devenit mai nuanțată și în fața pericolului tot mai mare pe care îl prezintă pandemiile, unii oameni de știință sunt din nou dispuși să apeleze la modelul de infecție umană controlată.

„Este mai bine să înveți că un vaccin provoacă probleme într-un cadru în care există o observație intensă și îngrijire medicală decât să înveți asta într-o parte a lumii unde resursele sunt limitate”, susține Andrea Cox, profesor de medicină la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, Maryland.

Cercetarea medicală tradițională poate dura mulți ani până când se poate obține un vaccin eficient. Pentru Cox, experimentele pe oameni dau cele mai bune rezultate: nu se pierde atât de mult timp, se economisesc bani și sunt salvate multe vieți.

Unii oameni de știință sunt îngrijorați, însă, că liniile roșii ce țin de etică devin neclare odată ce experimentele includ boli pentru care nu există tratamente.

În 2022, cercetătorii americani au infectat 20 de femei sănătoase cu două tulpini ale virusului Zika – niciuna dintre ele nu era însărcinată sau în perioada de alăptare.

Nu există tratament pentru acest virus care provoacă simptome ușoare la adulți, dar poate cauza malformații congenitale la copiii care se nasc după ce mama se infectează în timpul sarcinii cu Zika. În unele cazuri rare, pot apărea probleme neurologice și la adulți.

Au existat discuții care au iscat controverse și mai mari în privința includerii virusului HIV în experimentele pe oameni, cu toate că nu există planuri concrete de a desfășura astfel de studii în viitorul apropiat.

În 2021, 36 de adulți tineri au fost expuși la Covid-19 prin administrarea unui lichid prin nas, rămânând apoi în carantină timp de 14 zile într-un spital din Londra.

De atunci, au apărut multe alte de experimente de acest gen. Voluntarii care iau parte la un studiu în urma căruia vor fi infectați cu varianta Omicron BA.5 a Covid-19 vor primi 6.400 de dolari

Sean Cousins, un curier de 33 de ani din Southampton, a fost plătit cu puțin peste 14.000 de dolari pentru că a luat parte la trei experimente în perioada 2014-2020.

În două dintre ele, Cousins a fost infectat cu gripă, iar în cel de-al treilea cu virus sincițial respirator (VSR). Cousins spune că s-ar fi oferit voluntar chiar și dacă nu primea niciun ban.

„A fost ceva nou de încercat. Am vrut să acord o parte din timpul meu și să ajut omenirea dacă se putea”, a spus Cousins.

Vor apărea tot mai multe astfel de experimente pe viitor. Lista patogenilor va crește și ea și va include virusuri, bacterii și paraziți care pot fi periculoși și pentru care nu există tratament.

„Cred că vom împinge limitele și nu ne vom opri decât atunci când cineva nu va fi rănit”, spune Daniel Sulmasy, director al Institutului de Etică Kennedy de la Universitatea Georgetown.

Alții cred că experimentele pe oameni oferă oportunități medicale uriașe și susțin că, dacă există condiții propice, aceste studii clinice ar putea ajuta la dezvoltarea mai rapidă și mai eficientă a vaccinurilor pentru boli care afectează omenirea de secole.