Moartea unui lider chinez poate declanșa o perioadă de schimbări mari, cum a fost în cazul lui Mao Zedong, sau poate duce la vremuri tulburi, precum s-a întâmplat atunci când perioada de doliu de după moartea lui Hu Yaobang a dat naștere protestelor din Piața Tiananmen din 1989, scrie BBC. De aceea, trecerea în neființă a fostului premier chinez Li Keqiang a determinat deja o serie de măsuri prin care autoritățile din China vor să se asigure că se menține stabilitatea politică.
În vizorul lor a intra utilizarea VPN-ului, pentru a reduce accesul cetățenilor chinezi la părți ale internetului care nu sunt controlate de Partidul Comunist. Beijingul nu își dorește ca jelirea unui fost număr doi popular și liberal să genereze critici mai extinse la adresa actualei conduceri, în fruntea căreia se află Xi Jinping.
Nu este vorba doar despre felul foarte subit în care Li a murit la doar câteva luni după ce a renunțat la funcție, ci și ceea ce reprezenta acesta: un mod de a guverna China având priorități diferite de cele ale președintelui Xi.
Li a fost un pragmatist inteligent care nu părea atât de preocupat de ideologie. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care era un personaj atât de aparte în comparație cu ceilalți 6 membri ai Comitetului permanent al Partidului Comunist din China – cel mai puternic organism decizional al țării.
În 2007, Li i-ar fi spus ambasadorului american că datele oficiale privind PIB-ul regiunii pe care el o conducea, Liaoning, nu reprezintă un instrument de încredere pentru a evalua starea economică a regiunii.
Li ar fi spus că el folosește alți trei indicatori pentru a analiza creșterea economică: volumul de mărfuri feroviare, consumul de energie electrică și plățile împrumuturilor bancare.
Criticarea statisticilor oficiale folosite în China, chiar și în secret, în fața americanilor cu siguranță nu a căzut bine pentru oponenții săi politici.
Fostul premier chinez era considerat unul dintre cei mai inteligenți politicieni ai generației sale. Într-un partid dominat de ingineri, Li era un economist care a ajuns cunoscut pentru faptul că „spunea lucrurile așa cum sunt”: recunoștea public și onest problemele economice ale Chinei pentru a găsi mai ușor o soluție.
În timpul pandemiei, Li a vorbit despre pagubele pe care economia țării și chinezii de rând le suferea din cauza politicii zero-Covid implementată de Xi.
Anul trecut, în luna mai, Li a apărut în fața studenților unei universități din Yunnan fără mască. Nici studenții și nici oficialii din jurul său nu purtau mască. Au apărut imediat discuții pe rețelele sociale în care oamenii îl lăudau pe Li. La scurt timp după aceea, toate discuțiile online legate de eveniment au început să fie cenzurate de autorități.
Unele din deciziile luate de Li, precum promovarea comercianților locali care își vând marfa în tarabe stradale, au fost imediat respinse public de ceilalți lideri de partid, ceea ce a arătat cât de limitată era de fapt puterea sa, chiar și în calitate de premier al țării.
În timpul precedentelor conduceri, când se aplica regula guvernării colective, astfel de măsuri nu ar fi fost posibile. Acum, însă, sub conducerea lui Xi, lucrurile ori se fac așa cum dictează Xi, ori nu se mai fac deloc.
Înainte ca Li să iasă de la putere în luna martie, el era ultima figură importantă din guvern asociată cu era lui Hu Jintao și felul lui de a conduce. Li reprezenta o perioadă puțin mai relaxată din punct de vedere politic, atunci când atenția era îndreptată spre activitatea economică mai mult decât spre propaganda de partid.
Faptul că Li a murit la doar câteva luni după ce miniștrii de Externe și al Apărării au fost înlăturați de la putere fără nicio explicație nu face decât să alimenteze zvonurile și suspiciunile legate de acest moment.
Li a avansat în ierarhia Partidului Comunist odată cu Xi și, la un moment dat, se afla în competiție cu actualul lider al Chinei pentru postul de Secretar General. Au apărut multe speculații legate de cum ar fi arătat China acum dacă Li ar fi condus țara în locul lui Xi.