Bazilica Sagrada Familia din Barcelona are o nouă dată de finalizare: 2026, la 144 de ani după ce a fost pusă prima piatră. Preşedintele organizaţiei însărcinate cu finalizarea capodoperei lui Antoni Gaudi a anunţat miercurea trecută această dată, care coincide cu centenarul morţii arhitectului clădirii, scrie The Guardian.

Esteve Camps a declarat că au banii şi materialele necesare pentru a termina clădirea, inclusiv turnul central de 172,5 metri dedicat lui Iisus Hristos, ceea ce face din Sagrada Familia cea mai înaltă clădire din Barcelona.

Deşi clădirea ar trebui să fie finalizată până în 2026, se aşteaptă ca lucrările la sculpturi şi detalii decorative şi, mai ales, la controversata scară care duce la ceea ce va fi în cele din urmă intrarea principală, să continue până în 2034.

Atunci când au început lucrările, în 1882, locul era un teren agricol deschis, dar în anii care au trecut, oraşul a crescut în jurul bisericii. Scara, care se va întinde pe două blocuri mari ale oraşului, va implica strămutarea a aproximativ 1.000 de familii şi întreprinderi.

În timp ce unii cercetători ai lui Gaudi contestă acest lucru, Camps insistă că scara a făcut întotdeauna parte din planul arhitectului.

„Urmăm planul lui Gaudi la literă”, a spus el. „Suntem moştenitorii săi şi nu putem renunţa la proiectul său. Planul prezentat autorităţilor locale în 1915, care a fost semnat de Gaudí, include scara”. El a adăugat că se află în discuţii cu primarul Barcelonei, Jaume Collboni, cu privire la acest plan, deoarece autoritatea locală are ultimul cuvânt. „Nu am un glob de cristal care să-mi spună când vor lua o decizie”, a spus el.

De la începuturile sale, Sagrada Familia a fost afectată de război, neglijenţă şi lipsă de finanţare. Cel mai recent, pandemia de Covid a dus la o întrerupere de doi ani a lucrărilor pe şantier.

Înainte de apariţia turismului de masă, lucrările urmau să fie finanţate exclusiv din donaţii de la păcătoşii pocăiţi, ceea ce făcea ca fluxul de numerar să fie imprevizibil şi mulţi se îndoiau că lucrările vor fi vreodată finalizate. Poetul Joan Maragall a descris bazilica ca fiind „poezia arhitecturii... un templu care nu va fi niciodată terminat, care este în continuă devenire”.

De zeci de ani, turismul a garantat un venit constant, aproape 5 milioane de vizitatori pe an plătind între 25 şi 40 de euro pe vizită. Puţin mai mult de jumătate din cele 125 de milioane de euro obţinute sunt destinate finalizării lucrărilor. Modul în care este cheltuit restul rămâne un mister, deoarece biserica nu este obligată să îşi publice conturile.

În 1936, la începutul războiului civil spaniol, anarhiştii au dat foc criptei şi au distrus atelierul lui Gaudi şi modelele din ipsos pe care acesta le-a realizat ca un ghid pentru succesorii săi în vederea finalizării lucrărilor. Arhitectul Lluís Bonet i Garí a salvat fragmentele, iar modelele lui Gaudi au fost reasamblate cu mare grijă. Multe dintre detaliile tehnice legate de modul de realizare a proiectului lui Gaudi au fost rezolvate ulterior de arhitectul neozeelandez Mark Burry, cu ajutorul unui software aeronautic.

Sagrada Familia este considerată una dintre minunile lumii moderne, dar nu a fost întotdeauna aşa. Salvador Dalí i-a descris „frumuseţea terifiantă şi comestibilă”, în timp ce George Orwell a considerat-o „una dintre cele mai hidoase clădiri din lume” şi a comentat că anarhiştii au dat dovadă de lipsă de gust pentru că nu au reuşit să o arunce în aer atunci când au avut ocazia.