În Shangahi, cel mai cosmopolit oraș al Chinei, Liang Xiao, în timp ce bea o bere într-un bar întunecos, e uimit de o prelegere de sociologie ce are loc în fața sa. Sub ecranul unui proiector, un doctorand chinez de la o universitate americană de elită explica modul în care au fost construite statele moderne unui grup de peste 40 de tineri orășeni care au umplut micul pub, scrie CNN într-un material dedicat libertății de exprimare în China.

Deși discuția din pub nu se referea în mod special la China, Liang a fost impresionat de franchețea cu care universitarul a expus modul în care funcționează puterea de stat - inclusiv utilizarea forței brute - un subiect rar discutat deschis în prezent, în mediul politic sufocant al Chinei.

„Am fost complet uimit când a menționat violența atât de direct”, a declarat tânărul de 32 de ani, care s-a născut și a crescut în China.

„În China, pur și simplu nu poți vorbi atât de deschis despre natura unei țări”.

În ultimele luni, în marile orașe ale Chinei - precum Shanghai, Beijing și Guangzhou - au apărut „baruri academice” care găzduiesc prelegeri gratuite susținute de cercetători chinezi de la universități din întreaga lume, oferind un spațiu deschis rar pentru conversații intelectuale libere într-o țară în care sfera publică se restrânge pe măsură ce cenzura se înăsprește.

Aceste sesiuni de „Alcool cu academicieni” abordează o serie de subiecte din domeniul științelor umaniste și sociale. Acestea includ probleme considerate sensibile din punct de vedere politic și adesea cenzurate online, cum ar fi feminismul, dar și subiecte mai inofensive, cum ar fi anxietatea socială și pisicile din vechile picturi chinezești.

Inițiative similare au fost populare în Occident timp de aproape trei decenii. În Marea Britanie, „Cafe Scientifique”, un forum relaxat de dezbateri științifice, a început în 1998, iar „Pint of Science”, un festival științific de trei zile, a fost lansat în mai 2013. De atunci, ambele au devenit globale.

Acum, aceste întâlniri de tip „happy-hour”, care stimulează creierul, se răspândesc și în China, deoarece tinerii educați din mediul urban - care au ieșit de trei ani din blocajele și restricțiile impuse de pandemie - sunt disperați să se reconecteze față în față cu alții asemeni lor.

„Odată ce părăsești campusul, este dificil să găsești discuții despre științele sociale în altă parte... Acesta este unul dintre motivele pentru care suntem atât de nerăbdători să le organizăm noi înșine”, a postat pub-ul din Shanghai pe contul său oficial de social media la sfârșitul lunii august, încheind prima sa serie de conferințe.

Spre deosebire de universitățile occidentale, care, în general, primesc publicul, majoritatea campusurilor chineze rămân împrejmuite, păstrând resursele lor academice exclusiv pentru studenți, cadre didactice și personal autorizat.

„Ascensiunea pub-urilor academice arată că tinerii din China încă mai caută locuri în care să vorbească și să împărtășească idei, chiar dacă sfera publică este în scădere”, a declarat Lei Ya-wen, profesor de sociologie la Universitatea Harvard.

Cinnamon Wu, proaspăt absolvent de arte, a participat la o discuție despre evoluția literaturii chinezo-americane într-un bar din Beijing, la doar 10 minute de mers cu mașina de cele două universități de top din China.

Sesiunea, care s-a axat pe modul în care imigranții chinezo-americani și-au găsit locul într-o țară străină, uneori ostilă, a stârnit o discuție amplă. Însă Wu, care își folosește porecla engleză (Cinnamon înseamnă scorțișoară în limba engleză, n.r.) din motive de confidențialitate, a fost surprins când unii participanți au criticat influența aparentă a corectitudinii politice în cultura populară americană. El nu se aștepta ca participanții la astfel de evenimente intelectuale să aibă ceea ce el consideră a fi opinii conservatoare.

Organizatorul sesiunii, Jerry Zhang, care a solicitat folosirea unui pseudonim din motive de confidențialitate, a declarat pentru CNN că „ciocnirea opiniilor diferite face parte din valoarea acestor prelegeri la pub”.

În timp ce spațiul cibernetic chinez este plin de critici la adresa corectitudinii politice și a culturii „woke” din cultura americană, Wu nu a auzit niciodată astfel de opinii exprimate atât de deschis într-un cadru public fizic, inclusiv în campus.

„De fapt, este greu pentru noi să exprimăm opinii politice în clasă - cu excepția cazului în care acestea sunt extrem de generale și de neclintit”, a spus Wu.

„Dar în pub, un spațiu lipsit de autoritate... Oamenii sunt mai predispuși să își spună părerea”.

Credința că „profesorii au întotdeauna dreptate” este insuflată elevilor chinezi de la o vârstă fragedă, a adăugat el. Chiar și în facultate, unde gândirea critică ar trebui încurajată, a spus el, are impresia că „profesorii rămân autorități de necontestat”.

Profesorii universitari din China, însărcinați de Beijing cu „educația pentru Partidul Comunist”, încurajează rareori discuțiile politice, deoarece trebuie să se ferească de orice controverse care ar putea depăși „liniile roșii” politice.

În ciuda faptului că a găsit unele puncte de vedere tulburătoare în discuția deschisă, Wu a spus totuși că pub-ul academic „merită o vizită”.

„Este revigorant să vezi oameni care se adună offline într-un cadru relaxat, discutând despre literatură și societate... Mă face să simt că și noi, oamenii obișnuiți, ne putem angaja în conversații publice.”

Pe măsură ce tendința pub-urilor și barurilor academice ia amploare, pe rețelele de socializare din China apar îngrijorări cu privire la viitorul acestei noi sfere publice pentru intelectualii din această țară puternic cenzurată, în special după o serie de represiuni culturale.

Anul trecut, spectacolele de stand-up comedy din China s-au oprit pentru scurt timp, fiind anulate în toată țara, după ce gluma unui comediant pe tema armatei a fost considerată o „insultă gravă” la adresa armatei, ceea ce a determinat autoritățile să aplice o amendă consistentă firmei de divertisment care îl reprezenta. La începutul acestui an, un artist a fost reținut din cauza unor sculpturi create în urmă cu peste un deceniu, care conțineau critici politice.

Vocile naționaliste din mediul online au devenit, de asemenea, o forță neoficială puternică care controlează discursul pe rețelele sociale chineze. Acestea au atacat bloggeri, jurnaliști, bucătari celebri și chiar un laureat al Premiului Nobel, încercând să tragă oamenii la răspundere pentru orice remarci sau comportamente care, în opinia lor, aduc atingere Chinei.

Tendința s-a extins și în sălile de curs universitare, studenții - semn că loialitatea politică prevalează adesea asupra respectului cultural față de educatori - raportându-și profesorii pentru exprimarea oricărei opinii care nu se aliniază ortodoxiei de partid.

Liang, care a considerat discuțiile despre construirea statului „îndrăznețe”, a declarat că iubește aceste sesiuni academice, dar suspectează că acestea vor fi în cele din urmă restricționate.

„Într-o țară cu o guvernare atât de strictă, este obișnuit ca oamenii să se autocenzureze, analizându-și propriile cuvinte - și pe cele ale altora - din perspectiva guvernului”, a declarat Lei, profesorul de la Harvard.

Zhang, care a organizat zeci de prelegeri pub în Beijing din iunie, a recunoscut că va filtra subiectele, dar a fost reticent în a împărtăși detalii suplimentare cu CNN.

„Aceste evenimente sunt sigure pentru moment, deoarece nu sunt adunări organizate prin natura lor”, a remarcat Kang Siqin, profesor asistent la Universitatea Chineză din Hong Kong, Shenzhen.

Kang, care studiază în principal capacitatea de stat, a ținut prima prelegere din seria de discuții la pub din Shanghai, prezentând metode de cercetare în domeniul științelor sociale având ca temă „socializarea în jurul băuturii”.

„Dar în contextul Chinei, orice fel de adunare poate fi percepută ca prezentând provocări la adresa securității publice”, a adăugat Kang.

În ceea ce privește viitorul acestei tendințe, Kang a afirmat că „totul depinde de dorința cuiva de a o aborda”.