Fermierii din Kilifi, Kenya, au vândut cel puțin opt dintre baobabii lor vechi de sute de ani unui grup de contractori care îi exportă în străinătate. Însă, faptul că baobabii, care pot trăi până la 2.500 de ani, sunt scoși din rădăcini pentru a fi vânduți în alte țări a alarmat grupurile de ecologiști care descriu această practică drept „biopiraterie”.

Arborele de baobab ar putea avea 200 de ani. Peter Wambua nu știa vârsta baobabului care creștea pe terenul său, dar s-a simțit foarte norocos atunci când un bărbat s-a arătat interesat să îl cumpere. Wambua nu este bogat și, odată ce copacul a fost înlăturat din ferma sa din Kilifi de pe coasta Kenyei, a folosit banii primiți pentru a cumpăra semințe, îngrășăminte și alimente pentru familia sa.

Wambua a spus pentru The Guardian că a descoperit că persoana care a achiziționat baobabul era un agent al unui grup de contractori care luau copacii gigantici pentru a-i transplanta în Georgia.

„Toată lumea era dispusă să vândă”, a spus Johna Kahindi, un agent imobiliar din zonă. „Mulți oameni din comunitatea noastră sunt foarte săraci, așa că până și 100.000 de șilingi kenyeni sunt considerați mulți bani.”

Oamenii din Kilifi spun că un grup de contractori străini și locali, conduși de un cetățean georgian, Georgi Gvasalia, au început să caute baobabi la finalul anului 2019, folosind drone pentru a găsi copaci „perfecți”.

Baobabii căutați de Gvasalia trebuiau să îndeplinească anumite cerințe, cum ar fi să aibă trunchiuri neafectate, și erau cumpărați cu sume între 100.000 și 300.000 de șilingi kenyeni (850 - 2.500 de euro).

Gvasalia a spus că a început să caute baobabi când a auzit că localnicii au început să taie copacii pentru a face loc terenurilor agricole.

„Distrugeau copacii și fără mine pentru că voiau să planteze porumb”, a spus Gvasalia. „Nu văd nimic greșit dacă salvăm copacul, care nu poate fi folosit pentru lemne de foc sau cărbuni de lemn. Nu văd nicio tragedie aici. Tragedia este să distrugi copacii pentru nimic.”

Gvasalia a spus că plănuiește să ducă baobabii din Kilifi în grădinile botanice din Georgia și că în multe alte țări se întâmplă la fel, dând ca exemple site-uri din Australia și Africa de Sud care vând baobabi.

Baobabii reprezintă un habitat pentru multe specii de insecte, reptile și păsări. Există pericolul ca dezrădăcinarea copacilor să aibă un imapct ecologic foarte grav.

Regiunea Kilifi a avut a treia cea mai mare rată de defrișare din Kenya în ultimele două decenii, o rată de trei ori mai ridicată decât media națională, potrivit Global Forest Watch.

Gus Le Breton, președintele Alianței Baobabilor Africani, a spus: „Este biopiraterie. Nu văd nicio justificare pentru transportul unui arbore reproductiv dintr-o parte a lumii în alta.”

Agențiile de mediu au spus că ele nu pot face prea multe ca să împiedice vânzarea copacilor pentru că acești baobabi se află pe teren privat. „Problema aici este despre drepturile de proprietate. Acesta este un copac care aparține unui individ. Nu este protejat, nu este proprietate publică”, a spus și directorul Autorității Naționale pentru Gestionarea Mediului.

Experții din domeniu nu sunt de acord. „Dacă nu există niciun acord legat de Nagoya (înțelegere internațională integrată în legislația din Kenya), nu contează dacă pământul este proprietate privată sau nu – este o ilegalitate”, a spus Kavaka Watai Mukoni, fostul șef al bioprospectării din cadrul autorității kenyene care se ocupă de administrarea zonelor sălbatice.

Cultivarea baobabilor nu este o afacere profitabilă pentru mulți oameni din Kilifi, întrucât poate dura până la două decenii înainte ca arborele să producă primul său fruct. Fermieri precum Wambua preferă astfel să scape de baobabi pentru a face loc culturilor de porumb și alte cereale.

Baobabii, însă, sunt foarte apreciați la nivel internațional. Când exportul lor a fost aprobat în Europa în 2008, fructul lor a fost declarat un „super-aliment” datorită nivelurilor ridicate de vitamina C, antioxidanți, calciu, potasiu și fibre.

Pudra care se găsește în fruct este folosită des în smoothies și în terciul de ovăz. Coaja baobabului are proprietăți medicinale, iar uleiul din semințe este folosit în produsele cosmetice.

„Toate părțile unui baobab sunt utile”, a spus Anthony Maina, director al Wild Living Resources. „Nu se risipește nimic”. Organizația sa îi instruiește pe fermieri să protejeze baobabii și să îi folosească pentru a-și câștiga existența.

Maina crede că fermierii pot face mai mulți bani pe termen lung prin vânzarea produselor obținute din cultivarea baobabilor decât dacă vând arborele cu totul.

Wambua a acceptat 100.000 de șilingi pentru baobabul său, dar acum spune că se simte exploatat. El spune că s-a înțeles cu agentul contractorilor în legătură cu prețul vânzării baobabului înainte de a știi cine este „adevăratul cumpărător” sau pentru ce urma să fie folosit.

La rândul său, Gvasalia s-a apărat spunând că a plătit mai mult decât i-au cerut fermierii și că a construit o școală din Kilifi unde învață 300 de copii.

Copacii sunt ținuți acum în cuști de metal în Kilifi, păziți de ofițeri de securitate. Contractorii au nivelat drumurile pe unde baobabii sunt transportați și au construit un debarcader pentru a-i putea transfera pe vase de transport.

„Dezrădăcinarea baobabilor nu este o sarcină ușoară”, a spus Maina. Arborii au trunchiuri uriașe care pot ajunge la înălțimi de peste 20 de metri, iar rădăcinile lor se pot extinde până la adâncimi de 2 metri.

Anumite rapoarte sugerează că au fost investite milioane de dolari pentru transferul de baobabi.