Azerbaidjanul anunta ca a inceput, „in stransa cooperare cu soldatii rusi”, „demilitarizarea” Karabah-ului

Azerbaidjanul anunta ca a inceput, „in stransa cooperare cu soldatii rusi”, „demilitarizarea” Karabah-ului

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2023-09-23 18:54:06
Sursa:

Azerbaidjanul anunta ca a inceput, „in stransa cooperare cu soldatii rusi”, „demilitarizarea” Karabah-ului Imagine

Guvernul azer a anunțat, sâmbătă, că a început procesul de „demilitarizare” a regiunii separatiste Nagorno-Karabah. Anunțul că și regimul criminal de la Kremlin participă la această operațiune e surprinzător mai ales în contextul în care Rusia a pretins că susține mai degrabă Armenia în acest conflict și pare că își abandonează complet vechiul aliat.

„În strânsă cooperare cu soldaţii ruşi de menţinere a păcii, procedăm la demilitarizarea trupelor separatiste şi aducem un sprijin civililor”, a afirmat, într-o declaraţie de presă, Anar Eivazov, purtător de cuvânt al armatei azere, la Şuşa, oraş din Nagorno-Karabah controlat, de acum, Azerbaidjan. „Am confiscat deja arme şi muniţii”, a spus el, fără a da alte detalii.

Conform purtătorului de cuvânt, procesul de dezarmare „poate lua timp” pentru că unii luptători separatişti aveau bazele în zone montane îndepărtate. „Prioritare sunt deminarea şi demilitarizarea”, a punctat el.

Şase blindate, peste 800 de arme uşoare şi în jur de 5.000 de muniţii au fost predate deocamdată, a anunţat, vineri, contingentul rus de menţinere a păcii. Un prim convoi al Crucii Roşii internaţionale a intrat, sâmbătă, în Nagorno-Karabah, a constatat un jurnalist al AFP aflat la faţa locului, conform Agerpres.

Convoiul „a trecut prin coridorul Lacin pentru a aduce populaţiei 70 de tone de ajutor umanitar în principal”, a declarat o responsabilă a Crucii Roşii internaţionale, la postul de control armean de la Kornidzor.

Citește mai multe despre:

Economie 2023-05-29 08:00:26

În secolul în care cuvintele sunt tot mai mult înlocuite de imagine, oamenii au tendința să nu mai cerceteze în profunzime lucrurile. Aproape orice apare pe rețelele sociale pare credibil și asta duce la un alt fenomen, cel al adevărului iluzoriu. Orientul Mijlociu este poate cea mai complicată regiune de pe glob și, de aceea, este des în discuția publică. Cât de bine înțelegem, de fapt, această zonă și oamenii care trăiesc acolo? Ne explică Ioana Constantin-Bercean, cercetător științific și o bună cunoscătoare a Orientului Mijlociu, la „Pașaport Diplomatic”.

Economie 2024-03-08 12:14:11

Primarul Sectorului 6 din București a declarat la Digi24 că, potrivit noului regulament, Poliția Locală nu poate da amenzi, dacă persoana care a parcat ilegal nu este la mașină. Astfel, spune Ciprian Ciucu, pe lângă Poliția Locală, este nevoie de intervenția Brigăzii Rutiere și a Poliției Naționale. Liberalul a dezvăluit că de șase luni insistă pe lângă colegul său de partid, ministrul de interne Lucian Bode, să-l ajute să schimbe legea, dar până acum nu a avut succes.

Economie 2022-08-16 10:09:21

Preşedintele francez Emmanuel Macron plănuieşte să poarte discuţii cu premierul polonez Donald Tusk joi, la Varşovia, cu privire la sprijinul european pentru Ucraina, în perspectiva schimbării de putere în Statele Unite, transmite dpa, potrivit Agerpres.Există temeri în rândul unor lideri de pe continentul european că, după preluarea funcţiei de preşedinte al SUA pe 20 ianuarie, Donald Trump ar putea încerca să facă presiuni asupra Ucrainei şi a Rusiei în negocieri. De exemplu, ar putea ameninţa Ucraina cu încetarea ajutorului militar dacă Kievul refuză. Totodată, noul preşedinte american l-ar putea avertiza pe preşedintele rus Vladimir Putin despre creşterea în continuare a sprijinului militar pentru Kiev în cazul în care liderul de la Kremlin ar refuza negocierile.Reprezentanţii mai multor state membre NATO sunt angajaţi de săptămâni în discuţii confidenţiale despre cum ar putea fi monitorizată o posibilă încetare a focului în Ucraina, a aflat dpa. Se pare că Franţa şi Marea Britanie preiau conducerea în această chestiune.Potrivit unor rapoarte din presă neconfirmate, ar putea exista discuţii şi între Donald Tusk şi Emmanuel Macron despre staţionarea în Ucraina a unei forţe de menţinere a păcii formată din soldaţi străini după război.Amploarea implicării guvernului german în aceste discuţii nu este clară, notează dpa.Ministrul german de externe Annalena Baerbock a abordat problema unei posibile prezenţe internaţionale după încetarea focului în Ucraina în timpul unei recente sesiuni de lucru cu alţi miniştri de externe ai NATO la Bruxelles, a aflat dpa din surse NATO. Ea a spus clar că, într-un astfel de caz, s-ar pune problema participării pentru Germania şi toţi ceilalţi parteneri NATO.Noua şefă a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a declarat la începutul lunii că ea consideră că este posibil ca soldaţi europeni să asigure o potenţială încetare a focului în Ucraina. În opinia sa, soldaţii care ar putea participa la o astfel de misiune ar putea proveni din ţări care şi-au arătat anterior deschiderea faţă de discuţiile privind desfăşurare de trupe, precum Franţa sau ţările baltice.Citând un diplomat european şi un oficial francez, site-ul Politico a raportat că preşedintele Macron vrea să discute cu premierul Poloniei despre posibila desfăşurare a unei forţe de menţinere a păcii formată din trupe străine după încheierea războiului.Ziarul polonez Rzeczpospolita a citat un expert al Institutului francez de relaţii internaţionale (IFRI), care a afirmat că o astfel de misiune ar putea consta în cinci brigăzi cu un total de aproximativ 40.000 de soldaţi, Polonia preluând, potenţial, comanda uneia dintre ele. Cu toate acestea, nu a existat nicio confirmare a acestor cifre din partea autorităţilor franceze. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat marţi că „în prezent, desfăşurarea soldaţilor polonezi în Ucraina este exclusă". Deşi subiectul „apare în presă", nu există nicio confirmare oficială a intenţiei de a staţiona trupe europene în Ucraina, a precizat el.Preşedintele Macron a discutat despre soarta Ucrainei cu Donald Trump şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, la sfârşitul săptămânii trecute, cu ocazia ceremoniei de deschidere a catedralei Notre-Dame. Cu această ocazie, Donald Trump a cerut o încetare a focului şi l-a îndemnat pe preşedintele Rusiei să ia măsuri.

Economie 2024-12-12 10:50:15

Economie 2022-07-06 16:10:35

Liderii de la Beijing au convenit săptămâna trecută să majoreze deficitul bugetar la 4% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în timp ce menţin ţinta de creştere a Chinei, a doua economie mondială, la aproximativ 5%, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.Pentru acest an este estimat un nivel al deficitului de 3% din PIB. Cheltuielile suplimentare de un punct procentual din PIB se situează la aproximativ 1.300 miliarde de yuani (179,4 miliarde de dolari). Mai multe măsuri de stimulare vor fi finanţate prin emiterea unor bonduri speciale, susţin sursele.Reprezentanţi de la Biroul de Informare al Consiliului de Stat şi de la Ministerul de Finanţe nu au răspuns solicitărilor Reuters de a face comentarii.Impulsul fiscal mai puternic planificat pentru 2025 face parte din pregătirile Chinei pentru a contracara impactul aşteptatelor creşteri de taxe vamale de către SUA, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.Criza imobiliară, nivelul ridicat al datoriilor guvernelor locale şi cererea slabă din partea consumatorilor au afectat evoluţia economiei chineze în acest an. Unul din motoarele de creştere a economiei, exporturile, ar putea fi sever afectate în eventualitatea introducerii de taxe vamale suplimentare de către SUA. China vinde anual în SUA mărfuri de peste 400 miliarde de dolari. Mulţi producători chinezi îşi mută uzinele peste hotare pentru a evita taxele vamale.Exportatorii sunt îngrijoraţi că taxele vamale vor reduce profiturile, vor afecta piaţa forţei de muncă, investiţiile şi avansul economiei. De asemenea, aceste evoluţii ar putea exacerba problemele Chinei legate de supracapacitatea industrială şi presiunile deflaţioniste, susţin analiştii.Datele oficiale publicate luni de Beijing arată un tablou mix al evoluţiei Chinei în noiembrie: producţia industrială a înregistrat o creştere solidă, ritmul de scădere a preţului locuinţelor s-a atenuat, dar vânzările cu amănuntul au fost dezamăgitoare. Toate aceste date scot în evidenţa necesitatea unor noi măsuri de stimulare pentru a menţine o creştere sustenabilă, apreciază analiştii.În ritm anual, producţia industrială a înregistrat o creştere de 5,4% în noiembrie, după un avans de 5,3% luna precedentă, şi în linie cu estimările.În contrast, vânzările cu amănuntul au urcat cu doar 3%, în timp ce analiştii se aşteptau la un avans de 4,6%. În octombrie, creşterea a fost de 4,8%. De asemenea, rata şomajului în noiembrie s-a menţinut la 5%.Datele de la Oficiul de Statistică arată că declinul preţului locuinţelor în 70 de oraşe mari şi mijlocii a fost cel mai lent în noiembrie, deşi analiştii se aşteaptă la o accentuare a scăderii în următoarele luni, pe fondul sporirii măsurilor de sprijin ale autorităţilor.

Economie 2024-12-17 10:37:33