Conducătorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunţarea la îmbogăţirea uraniului este contrară intereselor ţării sale. El a respins astfel una din cele mai importante cerinţe ale Statelor Unite la negocierile privind programul nuclear iranian, transmite Reuters.
Propunerea americană pentru un nou acord în domeniu a fost prezentată părţii iraniene sâmbătă, de către Oman, care a acţionat ca mediator între ministrul de externe iranian Abbas Araghchi şi emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de preşedintele SUA Donald Trump.
După cinci runde de negocieri, în dosarul nuclear rămân mai multe probleme în privinţa cărora punctele de vedere ale părţilor par dificil de reconciliat. Una din acestea este insistenţa Iranului de a continua pe teritoriul să un minimum de activităţi de îmbogăţire a uraniului. O alta - refuzul Teheranului de a trimite în afara ţării întregul stoc de uraniu înalt îmbogăţit de care dispune şi care ar putea constitui materia primă pentru producerea de arme atomice.
Khamenei, care are ultimul cuvânt în chestiunile de stat, nu a vorbit despre încetarea negocierilor, dar a afirmat că propunerea SUA „contrazice credinţa ţării noastre în autosuficienţă şi principiul că 'putem'". „Îmbogăţirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear, iar inamicii s-au concentrat asupra îmbogăţirii. (...) Propunerea prezentată de americani este 100% împotriva intereselor noastre. (...). Liderii neciopliţi şi aroganţi ai Americii cer de multe ori să nu avem un program nuclear. Cine sunteţi voi să decideţi dacă Iranul trebuie să aibă îmbogăţire?" a spus el într-un discurs televizat cu ocazia comemorării decesului ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul republicii islamice iraniene.
Teheranul susţine că doreşte să dezvolte tehnologia atomică în scopuri paşnice şi a respins de multe ori acuzaţiile Occidentului că scopul este de fapt înarmarea nucleară.
Reuters anunţase de luni că iranienii urmează probabil să respingă oferta americană, considerând-o "exclusă din start".
Din ianuarie, când a revenit la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump şi-a reluat campania de "presiune maximă" împotriva Iranului, inclusiv prin sancţiuni mai dure şi ameninţări cu bombardamente dacă negocierile nu dau rezultate.
După ce Statele Unite s-au retras din acordul din 2015 cunoscut ca JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action - Planul de acţiune comun şi cuprinzător), care prevedea îngheţarea programului nuclear iranian în schimbul suspendării sancţiunilor internaţionale, în înţelegerea cu Iranul au rămas celelalte ţări membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU - Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa - alături de Germania şi Uniunea Europeană. În primul său mandat, la trei ani după semnarea JCPOA de către SUA, Trump a decis să reia sancţiunile americane şi o poziţie mai dură împotriva Iranului.
Intenţia declarată a lui Trump este să reducă posibilitatea înarmării nucleare a Iranului, care ar putea declanşa o cursă a armelor atomice în regiune şi ar ameninţa Israelul.
Regimul islamic iranian urmăreşte eliminarea sancţiunilor, în contextul unor dificultăţi pe plan intern - crize energetice, insuficienţa alimentării cu apă, deprecierea monedei naţionale. La nivel internaţional, miliţiile pe care le susţine înregistrează pierderi în conflictul cu Israelul. Există şi temerea că israelienii ar putea lovi instalaţiile nucleare iraniene, aşa cum au ameninţat în repetate rânduri.