Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat joi că este necesar ca Statele Unite să rămână implicate în sprijinirea Ucrainei, avertizând totodată că Alianţa nu va fi capabilă să se apere în mod colectiv „în patru sau cinci ani”, dacă statele membre nu-şi cresc cheltuielile pentru apărare la peste 2% din PIB, relatează Agerpres.

„Cât priveşte Ucraina, este necesar ca Statele Unite să rămână angajate şi să facem tot posibilul pentru a aduce Ucraina într-o poziţie de forţă atunci când încep negocierile de pace”, a declarat el în cadrul unui panel consacrat Ucrainei la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit agenției EFE.

Rutte a apreciat că sprijinul acordat Kievului ar trebui sporit, nu „redus”, şi a insistat asupra schimbării „traiectoriei războiului": „Linia frontului se mişcă într-o direcţie greşită".

„Pentru moment, frontul se deplasează în direcţia greşită, de la est la vest”, a comentat el, avertizând că China, Coreea de Nord, Iranul şi Rusia „lucrează împreună” făcând din Ucraina „nu doar un conflict european, ci unul geopolitic”.

„Dacă vom obţine un acord prost, îl vom vedea pe preşedintele Rusiei (Vladimir Putin) bătând palma cu liderii Coreei de Nord, Iranului şi Chinei, iar noi nu putem accepta aceasta. Din punct de vedere geopolitic, ar fi o mare greşeală”, a subliniat el, afirmând că pacea viitoare în Ucraina „trebuie să fie durabilă”.

În plus, Mark Rutte a avertizat că, dacă Ucraina ar pierde războiul, NATO va trebui să îşi majoreze cheltuielile militare „nu cu miliarde, ci cu trilioane”.

Dincolo de conflictul în Ucraina, fostul prim-ministru olandez a avertizat că „în patru sau cinci ani" nu va fi suficient pentru NATO ca statele sale membre să cheltuiască doar 2% din PIB pentru apărare.

„Două procente nu este nici pe departe suficient. Acum suntem în siguranţă, dar NATO nu se va putea apăra în mod colectiv în patru sau cinci ani dacă rămânem la 2%”, a insistat Mark Rutte.

Rutte a declarat că „problema” este că ţările europene din NATO nu cheltuiesc suficient pentru apărare, menţionând că noul preşedinte american, Donald Trump, a subliniat „în mod constant” acest lucru.

„Cred că în parte şi datorită lui şi poate în mare măsură, am văzut această creştere a cheltuielilor NATO pe partea europeană. El considera că, practic, SUA ieşeau prost, iar Europa îşi finanţa practic modelul social şi sistemul de sănătate şi de pensii, dar subfinanţa apărarea”, a spus Rutte.

Necesitatea ca statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice să-şi crească cheltuielile pentru apărare a pus alianţa într-un "regim de criză", a afirmat Mark Rutte, citat de Reuters, pronunţându-se pentru majorarea cheltuielilor într-un timp cât mai scurt.

„Cei care nu sunt la 2% trebuie să ajungă la 2% în câteva luni. Nu mai putem aştepta", a reiterat el.

În ceea ce priveşte cifra exactă pe care ţările din Alianţa Nord-Atlantică vor trebui să o investească în apărare, Rutte a spus că aceasta va fi decisă „mai târziu în acest an", dar că va fi „considerabil mai mare de 2%".

Membrii NATO trebuie să plătească o „cotă echitabilă" înainte de a lua în considerare o extindere, a declarat la rândul său un oficial american la Davos, potrivit AFP. „Nu putem cere poporului american să lărgească umbrela NATO din moment ce actualii membri nu plătesc o cotă echitabilă", a declarat Richard Grenell, care tocmai a fost numit de Donald Trump emisar prezidenţial pentru misiuni speciale, cu ocazia unui mic dejun organizat în marja Forumului de la Davos.

„Trebuie să ne asigurăm că aceşti lideri cheltuiesc suma potrivită. Trebuie să fim capabili să evităm războiul. Şi asta presupune o apărare credibilă din partea NATO", a spus Grenell, criticând faptul că predecesorul lui Donald Trump, Joe Biden, a încetat să mai discute cu preşedintele rus Vladimir Putin.

"Americanii sunt foarte frustraţi că cheltuim sute de miliarde de dolari şi că liderii noştri nu vorbesc între ei pentru a încerca să rezolve problemele", a spus el.

În 2023, cele 32 de ţări ale alianţei transatlantice au stabilit un nivel minim al cheltuielilor pentru apărare de 2% din PIB, dar Donald Trump a sugerat recent creşterea acestui nivel la 5%.

În acelaşi panel, Mark Rutte a subliniat că, şi în ceea ce priveşte „producţia industrială, ne aflăm într-o situaţie foarte proastă".

Aliaţii trebuie să crească producţia în industria de apărare, a pledat Rutte, menţionând că această problemă afectează şi Statele Unite.

„Aceasta este o problemă şi în SUA. China produce în prezent de şase ori mai rapid decât SUA. NATO pe ansamblu, din California până la Ankara, produce în termeni de muniţie într-un an întreg ceea ce Rusia produce în trei luni", a spus el.

NATO nu este implicată în deciziile luate de statele membre, cum ar fi Statele Unite, cu privire la angajarea în forţele armate pe baza criteriilor de diversitate, egalitate şi incluziune (DEI), a mai declarat, joi, la Davos, secretarul general al NATO, Mark Rutte. La începutul acestei săptămâni, administraţia preşedintelui Donald Trump l-a concediat pe comandantul Gărzii de Coastă din SUA, amiralul Linda Lee Fagan, prima femeie care a condus vreodată o structură a forţelor armate americane, aminteşte Reuters.

Rutte a explicat că depinde de fiecare ţară să îşi evalueze programele de angajare pe criterii DEI în cadrul propriilor forţe armate. „Acesta este decizia aliaţilor. SUA pot decide acest lucru. Nu este ceva în care NATO este implicată", a subliniat Rutte într-un interviu la Forumul Economic Mondial de la Davos.

„NATO este implicată în apărarea colectivă, asigurându-se că, în mod colectiv, cei 32 se pot confrunta cu orice inamic, orice inamic, orice adversar şi să se asigure că el sau ea nu va încerca niciodată să captureze un kilometru pătrat de teritoriul NATO. În asta este implicată NATO, iar toate celelalte chestiuni sunt la latitudinea aliaţilor individuali", a adăugat Rutte.