Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, aflat joi în Franţa, s-a arătat îngrijorat de ultimele declaraţii ale preşedintelui Emmanuel Macron, pe care le-a calificat drept „ameninţătoare”, după ce şeful statului francez şi-a reiterat punctul de vedere, într-un interviu pentru The Economist, că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui să fie exclusă, relatează Le Figaro, citată de News.ro.

„Dacă soldaţi europeni sau americani vor pune piciorul pe teritoriul ucrainean, va însemna că am depăşit o linie roşie în cadrul NATO. Dacă un stat membru NATO trimite soldaţi în Ucraina, înseamnă că va exista o confruntare directă între NATO şi Rusia. Asta înseamnă un Al Treilea Război Mondial”, a avertizat şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, într-un interviu pentru postul francez LCI, care va fi difuzat vineri. 

Peter Szijjarto este îngrijorat, de asemenea, şi de posibila utilizare a armelor nucleare în conflictul ucrainean.

„Preşedintele vostru a vorbit despre instalarea de capacităţi nucleare (în Europa, n.r.). Unii dintre vecinii noştri au cerut americanilor să instaleze arme nucleare pe teritoriul lor (aluzie la Polonia - n.r.). Ştim foarte bine că, dacă o parte sau alta decide să folosească o armă nucleară, va fi sfârşitul lumii”, a spus Szijjarto.

În calitate de vecin al Ucrainei, Ungaria se teme că „războiul va lua amploare” cu toate aceste declaraţii.

În loc să ne gândim la trimiterea soldaţilor pe teren sau la folosirea armelor nucleare sau chiar să vorbim despre „noi exporturi de arme”, ar trebui ca „acest război să se încheie”, consideră Szijjarto.

„Trebuie declarată o încetare a focului, iar negocierile de pace trebuie să înceapă. Aceasta este singura modalitate de a evita o nouă catastrofă”, a insistat el.

Ungaria, care a păstrat relaţiile cu Moscova în ciuda războiului de agresiune din Ucraina, s-a declarat de la început împotriva sancţiunilor, s-a împotrivit trimiterii de armament şi a ezitat mult timp să voteze în favoarea deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. De asemenea, a opus veto unui nou pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro din partea UE pentru Kiev, dar în cele din urmă a cedat, păstrându-şi însă retorica pacifistă care de multe ori este interpretată ca fiind convenabilă lui Vladimir Putin.