Kremlinul creează condiții pentru a genera proteste potențial violente cu scopul de a o îndepărta pe președinta Moldovei, Maia Sandu, de la putere după alegerile parlamentare din 28 septembrie, avertizează prestigiosul Institut Pentru Studiul Războiului (ISW). 

Sondajele recente efectuate în Moldova sugerează că Partidul Acțiunea și Solidaritatea (PAS), pro-occidental, care deține în prezent majoritatea în parlament, ar putea pierde majoritatea în alegerile viitoare și că niciun alt partid sau bloc nu va obține o majoritate clară.  Sondajele indică faptul că multe vor depinde de numărul semnificativ de alegători încă indeciși și de votul diasporei (ale cărei opinii nu sunt urmărite de sondaje), astfel încât rezultatele probabile ale alegerilor rămân neclare în acest moment.

Rusia a folosit politicieni moldoveni legați de Kremlin și alți actori pentru a crea condiții care să genereze proteste post-electorale, indiferent de rezultatul alegerilor. Ofițerii serviciilor secrete ruse ar fi instruit moldoveni cu privire la modul de a organiza provocări și de a transforma protestele în violente. Kremlinul ar putea intenționa să genereze proteste violente pentru a încerca să o înlăture de la putere pe președinta Moldovei, Maia Sandu.

Rușii ar putea încerca să genereze o imagine în oglindă, inițiată de Kremlin, a protestelor spontane pro-europene Euromaidan din 2014 din Ucraina, care l-au îndepărtat de la putere pe președintele ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici. ISW oferă această evaluare ca avertisment cu privire la un posibil eveniment cu impact puternic, cu probabilitate nedeterminată. Kremlinul ar putea să nu urmeze această linie de acțiune sau ar putea încerca să o urmeze și să eșueze.

Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a afirmat în mod absurd, pe 23 septembrie, că NATO intenționează să invadeze Moldova, probabil pentru a stimula sentimentele de teamă și anti-europene, anti-ucrainene în Moldova, precum și pentru a justifica activitățile agresive ale Rusiei. SVR a afirmat că „eurobirocrații de la Bruxelles” sunt gata să desfășoare trupe și să ocupe Moldova.

SVR a afirmat că forțele NATO se concentrează în apropierea frontierei cu Moldova și că NATO pregătește o „debarcare” din regiunea Odesa, Ucraina, pentru a intimida Transnistria (parastatalul ocupat de Rusia din estul Moldovei). SVR a afirmat că primele grupuri de forțe franceze și britanice au ajuns deja în regiunea Odesa pentru „debarcare”.

SVR a afirmat că exercițiile NATO din România au exersat „în mod repetat” acest scenariu și că NATO ar putea efectua presupusa invazie după alegerile din 28 septembrie. SVR a afirmat că oficialii europeni sunt îngrijorați că Bruxelles și Chișinău se pregătesc să „falsifice în mod grosolan” rezultatele alegerilor, forțând moldovenii „disperați” să „iasă în stradă pentru a-și proteja drepturile”. SVR a afirmat că Sandu va solicita apoi ca trupele europene să se desfășoare în Moldova pentru a „forța moldovenii să accepte dictatura”.

SVR a afirmat că Bruxelles ar putea introduce trupe în Moldova la câteva săptămâni după alegeri, posibil pe 30 noiembrie, în timpul alegerilor pentru Consiliul Suprem Transnistrean.

SVR prezintă în mod deliberat în mod eronat prezența soldaților britanici și francezi în România pentru exerciții NATO regulate, cum ar fi exercițiile Steadfast Dart de la începutul anului 2025 în zona de antrenament Smardan din Galați, România (chiar lângă granița dintre România, Moldova și Ucraina). NATO va organiza în curând exercițiile Dacian Fall 2025, în perioada 20 octombrie - 13 noiembrie, în România și Bulgaria.

Exercițiile planificate în prealabil vor include forțe franceze, iar unul dintre locurile de antrenament va fi zona de antrenament Smardan. Rusia va continua probabil să prezinte în mod eronat prezența trupelor NATO în România pentru Dacian Fall 2025, pentru a susține că NATO se pregătește să invadeze Moldova pe 30 noiembrie.

Kremlinul încearcă să acuze preventiv autoritățile moldovene pentru măsurile active pe care Rusia însăși intenționează să le ia. SVR a inclus probabil afirmații potrivit cărora protestele din Moldova vor avea loc în mod spontan, pentru a ascunde propriile pregătiri ale Rusiei de a declanșa proteste violente. Serviciile de informații ruse ar fi instruit moldoveni în Serbia pentru a organiza provocări și a destabiliza Moldova. Procurorul șef al Parchetului pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale din Moldova, Victor Furtuna, a raportat pe 22 septembrie că un grup format în majoritate din tineri a călătorit în mod sistematic în Serbia pentru a primi instruire de la instructori străini în măsuri de destabilizare și provocare, inclusiv instruire privind modul de evitare a arestării și utilizarea armelor de foc.

Directorul Serviciului de Informații și Securitate din Moldova, Alexandru Musteață, a adăugat că o persoană „care s-a prezentat în numele unui serviciu special rus” a coordonat direct instruirile și că un ofițer din cadrul Direcției Generale a Statului Major General Rus (GRU), care a organizat anterior activități subversive în UE, Asia și Africa, a coordonat „acțiuni de destabilizare în contextul electoral”. Musteata a declarat că autoritățile moldovene suspectează că politicianul moldovean Ilan Shor, legat de Kremlin, a finanțat operațiunea cu fonduri din Rusia. Musteata a declarat că ofițerul GRU a folosit canalele Telegram conectate la Shor pentru a contacta moldovenii.

Șeful Inspectoratului General de Poliție din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a adăugat că cetățeni ruși au instruit și unele persoane pe teritoriul Moldovei. Furtună a menționat că persoanele respective au primit aproximativ 400 de euro (aproximativ 472 de dolari) pentru participarea lor.

Documentele Kremlinului din primăvara anului 2025 ar fi prezentat, de asemenea, planuri de organizare a unor provocări violente în Moldova. Bloomberg a raportat pe 22 septembrie că a consultat documente ale Administrației Prezidențiale Ruse finalizate în primăvara anului 2025, care prezentau planurile și obiectivele Rusiei pentru campania sa de interferență în viitoarele alegeri parlamentare din Moldova.

Documentele ar fi menționat că Kremlinul urmărea să creeze percepția unei competiții electorale pentru a diminua sprijinul acordat Sandu și PAS – în conformitate cu evaluarea ISW din 5 septembrie 2025.

Bloomberg a raportat că tacticile prezentate în documente includeau recrutarea de tineri din cluburi sportive și rețele criminale pentru a organiza provocări violente în timpul alegerilor, precum și proteste după vot. Planurile Rusiei includ, potrivit rapoartelor, demonstrații care să ceară demisia Sandu în cazul în care PAS ar pierde alegerile sau să prezinte rezultatele ca fiind viciate în cazul în care PAS ar câștiga. Bloomberg a raportat că doi oficiali europeni au declarat că era „aproape sigur” că Rusia intenționa să pună în aplicare majoritatea planurilor prezentate în documente.

SVR s-ar putea pregăti, de asemenea, să acuze Moldova sau Occidentul pentru atacurile sub fals pavilion rusesc împotriva Transnistriei. SVR a afirmat că autoritățile europene planifică provocări armate împotriva Transnistriei și a forțelor ruse staționate în Transnistria, pentru a fabrica un pretext pentru ocuparea Moldovei. Rusia a condus probabil provocări sub fals pavilion împotriva Transnistriei, pe care a încercat să le atribuie Ucrainei în trecut. Rusia ar putea face acest lucru din nou în viitor și ar putea încerca să dea vina pe Chișinău sau NATO.

Kremlinul pare să desfășoare o operațiune de informare organizată, injectând narațiuni despre anularea alegerilor în spațiul informațional moldovean, pentru a crea condițiile pentru proteste violente. România a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 după ce serviciile secrete române au găsit dovezi de interferență străină, probabil rusă. Igor Dodon, un politician moldovean legat de Kremlin, care a fost președinte în perioada 2016-2020 și care conduce un partid din cadrul blocului Patriotic care candidează la viitoarele alegeri parlamentare, a chemat pe 5 septembrie moldovenii să participe la protestele din 29 septembrie (a doua zi după alegeri) pentru a împiedica Chișinăul să anuleze alegerile în cazul unei victorii a blocului Patriotic sau pentru a cere anularea alegerilor în cazul în care autoritățile moldovene ar falsifica rezultatele.

Dodon a reiterat aceste apeluri într-un interviu acordat agenției de presă ruse RIA Novosti pe 21 septembrie, când a afirmat, de asemenea, că Sandu ar putea încerca să fraudeze alegerile. Shor a afirmat în mod similar pe 22 septembrie pentru RIA Novosti că Sandu se pregătește pentru un „scenariu românesc” și va anunța anularea rezultatelor alegerilor în cazul în care PAS va suferi o înfrângere la urne. 

Shor a afirmat că Sandu va folosi UE, forțele de securitate moldovenești și instanțele moldovenești pentru a „forța” anularea alegerilor în Moldova. Shor a afirmat, de asemenea, pe 28 septembrie, într-un interviu acordat agenției de presă ruse Rossiya 24, că PAS se pregătește să comită „fraudă masivă”. 

Afirmațiile lui Dodon și Shor cu privire la presupusa fraudă vizează delegitimarea guvernului și democrației moldovenești. Dodon și Shor au discutat despre o posibilă anulare fără niciun antecedent clar în Moldova; cu toate acestea, autoritățile moldovenești nu au discutat despre anularea alegerilor. Kremlinul pare să-și folosească reprezentanții din Moldova pentru a introduce în mod intenționat aceste narațiuni în spațiul informațional moldovean. Kremlinul creează condiții pentru a justifica protestele anti-Sandu, indiferent de rezultatele alegerilor – fie proteste aparent pentru a împiedica guvernul Sandu să anuleze rezultatele în cazul în care PAS ar pierde, fie proteste pentru a cere anularea în cazul în care PAS ar câștiga.

Kremlinul ar putea intenționa să utilizeze proteste provocate artificial împotriva guvernului Sandu după alegeri pentru a încerca să o înlăture pe Sandu de la putere. Rusia va prezenta probabil orice proteste organizate în Moldova ca o reacție civilă spontană la rezultatele alegerilor sau ca o reacție la acțiunile autorităților moldovene. Actorii legați de Kremlin au o istorie de plată a protestatarilor din Moldova. Shor a organizat multe astfel de proteste în ultimii ani – cel mai recent oferind cetățenilor moldoveni 3.000 de dolari pe lună pentru a participa la un protest „pe termen nelimitat” cu corturi în Chișinău, începând cu 16 august.

Legăturile lui Shor cu Kremlinul se intensifică, chiar dacă nu a reușit să întoarcă alegerile și referendumul din toamna anului 2024 din Moldova în favoarea Kremlinului. Președintele rus Vladimir Putin a apărut public pe 4 septembrie alături de Shor, președintele și directorul general al băncii de stat ruse Promsviazbank (PSB), Petr Fradkov, și directorul corporației de dezvoltare de stat ruse Vneshekonombank (VEB), Igor Shuvalov, la lansarea unui birou A7 în Extremul Orient al Rusiei. 

A7 este o companie deținută de Shor și PSB care oferă platforme de decontare transfrontaliere pentru scheme de eludare a sancțiunilor.[18] A7 are legături cu mai multe burse de criptomonede sancționate de SUA, iar rețelele de troli finanțate de Rusia pe rețelele sociale ar folosi criptomonede și conturi PSB pentru a plăti persoane care să posteze dezinformare pe rețelele sociale înaintea alegerilor din Moldova. PSB și VEB au legături cu Shor și Dodon.

Rapoarte recente potrivit cărora serviciile secrete rusești antrenează moldoveni pentru a transforma protestele în violente sugerează că Kremlinul intenționează să intensifice și să amplifice protestele. Documentele Administrației Prezidențiale menționate de Bloomberg indică faptul că obiectivele Kremlinului în Moldova sunt de a submina PAS la alegeri și, în cele din urmă, de a o îndepărta pe Sandu de la putere.

Politicienii moldoveni afiliați Kremlinului ar putea susține după alegeri că Sandu avea planuri de a „forța” autoritățile moldovene să anuleze alegerile și de a permite trupelor europene să intre în Moldova pentru a solicita anchetarea sau punerea sub acuzare a Sandu. Constituția Moldovei permite unei majorități de cel puțin două treimi din parlament să pună sub acuzare președintele în cazul în care acesta comite o infracțiune, moment în care Curtea Supremă ar decide cu privire la demiterea președintelui din funcție.

Parametrii coaliției parlamentare care va trebui să se formeze cel mai probabil după alegeri sunt încă neclari, având în vedere incertitudinea cu privire la rezultatele probabile ale alegerilor. PAS riscă însă să nu obțină o majoritate absolută, iar cele două blocuri electorale legate de Kremlin vor încerca probabil să formeze o coaliție fie doar între ele, fie și cu alte partide.

Nu este clar dacă politicienii moldoveni legați de Kremlin vor reuși să obțină sprijinul a două treimi din parlament pentru a o pune sub acuzare pe Sandu.

Kremlinul ar putea intenționa să utilizeze proteste artificiale pentru a determina mai mulți parlamentari să susțină punerea sub acuzare. Kremlinul ar putea spera că protestele violente la scară largă vor crea nemulțumiri în rândul parlamentarilor – chiar și al celor din PAS – față de răspunsul guvernului la proteste.

Kremlinul ar putea, de asemenea, să intenționeze să lanseze operațiuni de informare pentru a influența moldovenii înșiși să ceară demiterea Sandu, pretins înainte ca aceasta să aibă șansa de a chema trupele europene pentru a răspunde protestelor (așa cum SVR a afirmat fără temei că Sandu intenționează să facă).

O astfel de operațiune de informare ar fi o utilizare sofisticată a controlului reflexiv, întrucât Rusia însăși ar fi contribuit la instigarea protestelor care cer demiterea Sandu. Controlul reflexiv este un concept sovietic care definește procesul de transfer al bazelor pentru luarea deciziilor de la un adversar la altul.Adică, împingerea adversarilor Rusiei să ia decizii care să beneficieze de fapt Rusiei – în acest caz, împingerea moldovenilor să ia decizii care să ajute Kremlinul să-și atingă obiectivul de a o demite pe Sandu.

Rusia pregătește de săptămâni întregi terenul pentru afirmațiile sale privind o presupusă invazie occidentală a Moldovei și anularea alegerilor. Afirmațiile SVR din 23 septembrie privind o invazie NATO a Moldovei prin Ucraina urmează afirmațiilor similare din iulie 2025, când SVR a susținut că NATO se pregătea să implice Moldova într-un posibil război NATO-Rusia și că transformă Moldova, „odată pașnică”, într-un teren de testare militară. 

SVR a afirmat în continuare că NATO intenționează să transfere trupe NATO la granițele Rusiei prin Moldova și că NATO va folosi moldovenii ca „carne de tun”. SVR a publicat probabil acuzațiile din iulie pentru a conferi legitimitate afirmațiilor sale mai specifice din septembrie și pentru a crea aparența că Rusia colectează o cantitate tot mai mare de informații despre presupusele planuri ale NATO de a invada Moldova.

Rusia a desfășurat, de asemenea, operațiuni de informare, răspândind în ultimele săptămâni narațiuni legate de afirmațiile SVR. Platforma Mediacritica a Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova a raportat pe 16 septembrie că a analizat 70 de canale Telegram cu cea mai mare audiență din spațiul informațional moldovean și cu istoric documentat de răspândire a dezinformării între 1 și 12 septembrie.

Mediacritica a identificat mai multe narațiuni răspândite de aceste canale, inclusiv afirmații potrivit cărora Moldova și Ucraina, sub îndrumarea unor experți britanici nou-sosiți, discutau în secret o posibilă intervenție militară în Transnistria și că Sandu ar putea anula alegerile.

Dodon a afirmat pe 21 septembrie pentru RIA Novosti că Europa dorește să folosească Moldova ca „carne de tun” într-un conflict împotriva Rusiei și că Sandu și autoritățile moldovene ar putea crea destabilizare în Transnistria pentru a împinge Moldova într-o „fază militară activă”. Kremlinul pare să fi orchestrat o campanie de informare organizată, care utilizează diferite metode și actori pentru a difuza narațiuni care susțin afirmațiile privind o invazie occidentală a Moldovei sau planurile Sandu de a anula alegerile în cazul unei înfrângeri a PAS.

Kremlinul încearcă, de asemenea, să utilizeze afirmațiile alarmiste ale SVR pentru a influența votul în ultimele zile înainte de alegeri. SVR a ales în mod special să afirme că forțele NATO vor invada Moldova prin regiunea Odesa – și nu prin granița vestică mai lungă a Moldovei cu România, membră NATO.

SVR a afirmat, de asemenea, că presupusele planuri de invazie ale NATO decurg din dorința Europei de a demonstra „curaj și determinare” după ce planurile sale de a desfășura trupe în Ucraina postbelică în cadrul Coaliției celor dispuși „au eșuat”. SVR a afirmat că Europa încearcă să profite de „cei slabi”, inclusiv de „mica Moldovă”.

SVR urmărește să instaureze frica și sentimentele antioccidentale în rândul alegătorilor moldoveni, pentru a afecta PAS prooccidental la alegeri. Afirmațiile privind rolul Ucrainei în acest presupus plan de invazie au scopul de a stârni sentimente antiucrainene – și, ulterior, anti-PAS –, întrucât guvernul Sandu a susținut puternic Ucraina pe tot parcursul invaziei rusești la scară largă. SVR intenționează, de asemenea, să discrediteze eforturile europene de sprijinire a Ucrainei postbelice în ochii moldovenilor.

SVR încearcă să prezinte eforturile Coaliției celor dispuși să ofere Ucrainei garanții de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă ca o fațadă pentru a acoperi planurile Europei de a prelua controlul militar asupra statelor precum Ucraina și Moldova.

Afirmațiile SVR încearcă, de asemenea, să obțină sprijin pentru blocurile electorale legate de Kremlin, care candidează pe platforme care solicită consolidarea neutralității Moldovei. Parlamentarii moldoveni pro-ruși au încercat în trecut să adopte legi privind clauza de neutralitate din Constituția Moldovei, care ar fi limitat capacitatea Moldovei de a coopera cu NATO sau cu statele NATO, de a sprijini Ucraina sau de a acționa ca un nod de transport pentru asistența în materie de securitate acordată Ucrainei, iar Kremlinul ar putea urmări ca un parlament pro-rus să adopte o astfel de lege în viitor.

Politicienii legați de Kremlin din cadrul blocurilor Patriotic și Alternativ fac în prezent campanie pe platforme care solicită consolidarea clauzei de neutralitate. Afirmația SVR că NATO intenționează să invadeze Moldova are ca scop să încurajeze sentimentele anti-NATO și pro-neutralitate, să obțină sprijin pentru blocurile Patriotic și Alternativ în alegeri și să mobilizeze sprijinul popular pentru o lege privind clauza de neutralitate în viitor.

Kremlinul elaborează campanii mai sofisticate decât în trecut, utilizând tacticile sale tradiționale de interferență electorală în moduri noi și complexe. Pregătirile evidente ale Kremlinului pentru a putea reacționa la o serie de scenarii după votul din 28 septembrie arată cât de adaptabile și sofisticate sunt eforturile sale de interferență electorală în Moldova.

Posibila utilizare de către Rusia a tehnicilor de control reflexiv pentru a-i împinge pe moldoveni să ceară demiterea Sandu sugerează, de asemenea, un nou nivel de sofisticare. Rusia învață și aplică în mod constant lecțiile pe care le-a învățat din fiecare ciclu electoral anterior – nu numai în Moldova, ci și în alte state.

ISW continuă să evalueze că Kremlinul utilizează informațiile obținute din campaniile sale de influență și interferență care vizează Ucraina, România și Georgia pentru a-și adapta campania la situația din Moldova în 2025. Utilizarea de către Rusia a operațiunilor de informare sau a protestatarilor plătiți nu este nouă, dar Kremlinul își perfecționează constant tacticile din manualul său de interferență.

Alocarea de resurse valoroase de către Rusia pentru eforturile sale de a interfera în alegerile din Moldova arată că Kremlinul își menține obiectivele strategice pe termen lung în Moldova, chiar și în contextul continuării războiului Rusiei în Ucraina.

Războiul din Ucraina consumă o parte semnificativă din timpul, resursele și atenția Rusiei, dar obiectivele Kremlinului în spațiul post-sovietic se extind dincolo de Ucraina. Intensificarea eforturilor de interferență ale Rusiei în Moldova în 2025 demonstrează că Kremlinul nu a renunțat la obiectivul său de a-și restabili influența asupra Chișinăului – un obiectiv pe care Rusia îl urmărește încă din anii 1990.

Faptul că Kremlinul continuă aceste eforturi în Moldova, în timp ce duce războiul împotriva Ucrainei, indică importanța pe care Kremlinul o acordă restabilirii influenței sale asupra fostelor state sovietice din afara Ucrainei. Kremlinul va încerca să influențeze viitoarele alegeri din Moldova, indiferent de rezultatele din 28 septembrie – la fel cum victoriile partidelor și candidaților pro-occidentali din Moldova din anii trecuți nu au oprit Rusia.