Fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu a fost ales, joi, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie.
Bogdan Aurescu: A fost foarte complicat, și trebuie spus că alegerile de la Curtea Internațională de Justiție sunt cele mai complicate alegeri din sistemul ONU, se votează în paralel, în runde succesive, în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală a ONU, și trebuie ca să obții o majoritate absolută în ambele organisme ale ONU.
După 5 luni de vot am reușit această performanță deosebită, unică până în prezent, de a fi ales de către Adunarea Generală cu 117 voturi, iar în Consiliul de Securitate cu 9 voturi „pentru”.
Este prima oară când România va avea un judecător la Curtea Internațională de Justiție. Curtea este unul dintre cele cinci organisme principale ale ONU, și cel mai important organism judiciar al ONU, care rezolvă dispute internaționale foarte complicate.
Vă aduceți aminte cu siguranță de delimitarea maritimă în Marea Neagră pe care am câștigat-o în 2009, când România a obținut 9.700 de km pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă. Prima, și ultima până acum, extindere de drepturi suverane ale României după Marea Unire.
Mă bucur că am fost agentul României în acel caz, dar acum este o altă ipostază.
Ceea ce trebuie spus e că este o victorie a României și a diplomației române, este o performanță deosebită. Un rol extrem de important l-a avut reprezentanta noastră de la ONU, și echipa condusă de ambasadorul Cornel Feruță, dar în același timp este o recunoaștere a profilului României ca stat care susține dreptul internațional, și întotdeauna ca ministru de Externe am promovat respectarea strictă a dreptului internațional și a Curții Internaționale de Justiție.
Este o recunoaștere a valorii pe care o reprezintă școala română de drept internațional, care de-a lungul timpului a dat nume importante, dincolo de Titulescu, Negulescu și alți importanți juriști în drept internațional – Vespasian Pella, și în același timp este iarăși o premieră pe care o inaugurăm, și anume faptul că Rusia nu mai reușește să-și aleagă un judecător la Curte. Este pentru prima oară din 1946, de când a fost creată Curtea Internațională de Justiție, când Rusia nu are un judecător acolo.
Din moment ce Adunarea Generală ONU, cu o largă majoritate a votat alegerea României, iar Rusia a obținut doar 77 de voturi în Adunarea Generală, deci mai puțin de majoritatea cerută, de 97 de voturi, cred că este clar care este tendința la nivelul comunității internaționale, după ce Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei.
Din acest punct de vedere, sigur că ceea ce s-a arătat, este pe de o parte un vot de susținere a unui candidat care a dovedit profesionalism, sunt membru de drept al Comisiei de Drept Internațional de 7 ani, și profesor de Drept Internațional, am avut un parcurs, după cum am spus, și în fața Curții Internaționale de Justiție ca agent al României, cu un rezultat important, dar pe de altă parte este și o recunoaștere a importanței pe care România o are în sistemul multilateral, și a performanței pe care diplomația română o poate obține atunci când intră într-o competiție, iată foarte dură, pentru că a fost într-adevăr o competiție extrem de dură, cu 9 candidați pentru 5 locuri, cu mulți candidați din Africa, un candidat american, un candidat australian, un candidat din America Latină, din Mexic, deci un concurs, o competiție extrem de dificilă, care însă s-a finalizat cu un rezultat foarte bun pentru România.
Potrivit MAE, Curtea Internaţională de Justiţie, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă şi respectată instanţă internaţională. Toţi membrii ONU sunt părţi la Statutul Curţii. CIJ fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU.
CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenţi, aleşi pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă consideraţie morală şi care îndeplinesc condiţiile cerute pentru exercitarea în ţările lor de origine a celor mai înalte funcţii judiciare, sau care sunt jurişti având o competenţă recunoscută în domeniul dreptului internaţional.
Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleşi astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizaţie şi principalelor sisteme juridice ale lumii.