Aur pentru Romania la campionatul mondial de vaslit pe placa din SUA

Actualitate Publicat acum 1 ani de Stiri.Click

Performanță impresionantă pentru români la Campionatul Mondial de Stand Up Paddling, desfășurat în Florida, SUA. Matei Barbu, un tânăr de 16 ani, a luat aurul. Țara noastră a fost reprezentată în competiție de 8 sportivi.

Ediția 2024 a Campionatului Mondial de Stand-Up Paddling se desfășoară în Statele Unite ale Americii, la Sarasota (Florida).

Țara noastră a venit acasă cu 2 medalii, cea de aur, a lui Matei Barbu, dar și o medalie de argint, la categoria 40+, obținută de Victor Fedul, un salvamar din Constanța.

România a avut în competiție 8 sportivi: Gabriel Culea, Victor Fedul, Denis Stignei, Vlad Bărbat, Matei Barbu, Gabriel Bălan și David Adamescu.

Citeste mai multe despre

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan susţine că nu a încălcat legea atunci când a aprobat realizarea expoziţiei cu obiecte din aur în Muzeul Drents. Ea a explicat pentru Antena3 faptul că nu era nevoie de existenţa unei hotărâri a Guvernului pentru exportul temporar al pieselor de patrimoniu, menţionând care erau situaţiile în care ar fi fost nevoie de o astfel de aprobare la nivel guvernamental.Raluca Turcan a fost întrebată, marţi seară, la Antena 3, de ce nu a existat o decizie la nivelul Guvernului privind exportul temporar al pieselor de tezaur către Olanda, pentru a fi expuse la Muzeul Drents.”Pentru că aşa prevede legea. (...) Pentru a scoate bunurile din ţară, pentru a face un export temporar există un cadru legal. În toată activitatea mea m-am bazat pe respectarea legii şi nu doar eu, ci şi oamenii cu care am lucrat. Legea spune foarte limpede: în momentul în care se creează contextul discuţiilor şi cadrului de colaborare între muzee, cum a fost cazul Muzeului Naţional de Istorie şi Muzeului Drents, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor face o evaluare a dosarelor şi a oportunităţii ducerii acelor bunuri în străinătate, iar «ministrul aprobă». Este text imperativ. (...) Expoziţia de la Roma a fost făcută în colaborare cu mai multe autorităţi şi instituţii publice. Expoziţia din Olanda a fost făcută de către Ministerul Culturii şi instituţia publică Muzeul Naţional de Istorie, preluând piese de la alte muzee. Textul legii, acelei ordonanţe care a fost prezentată cu notă de suspiciune spune foarte clar că trebuie să fie îndeplinită condiţia cumulativă de a da Hotărâre de Guvern atunci când colaborează mai multe autorităţi - plural - publice şi instituţii publice. În caz contrar, se aplică legislaţia în vigoare”, a afirmat Raluca Turcan, citată de News.ro.Ea a subliniat că, în ceea ce priveşte măsurile de siguranţă, acestea sunt similare. ”Contractul expoziţiei din Drents este similar cu contractul expoziţiei de la Roma, cadrul legal se referă doar la colaborarea între autorităţi şi instituţii, astfel încât să existe răspundere, decizie corelată între autorităţi şi instituţii. Codul Administrativ spune exact ce înseamnă autoritate publică – Ministerul Culturii, una singură – şi Legea Muzeelor spune foarte clar ce înseamnă instituţie publică de cultură”, a adăugat Raluca Turcan.Ea a spus că dialogul între muzee pentru realizarea aceste expoziţii a început în anul 2020, iar punerea la punct a acesteia a durat şapte luni, o perioadă scurtă pentru realizarea unei expoziţii. ”Toţi paşii legali au fost îndepliniţi. A fost hazardul, a fost un furt care se putea întâmpla oriunde. Condiţiile solicitate de partea română au fost aceleaşi care au fost cu alte ţări”, a susţinut fostul ministru al Culturii.Turcan a precizat că Muzeul Drents este cel mai mare muzeu de arheologie din Olanda şi are o reputaţie ”excepţională” în rândul specialiştilor.Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol, în urma exploziei care a avut loc, sâmbătă dimineaţă, în apropiere de Muzeul Drents, din Assen (Ţările de Jos), unde era găzduită o expoziţie cu vechi obiecte dacice.

Economie 2025-01-28 21:16:46

Disputele din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării afectează achiziţiile şi livrările vitale de armament, relatează media de la Kiev, demiterea marţi a unui viceministru al apărării ilustrând aceste tensiuni, informează Agerpres care preia AFP.Ministrul apărării Rustem Umerov a criticat pe 24 ianuarie „rezultatele nesatisfăcătoare” privind transporturile de armament către armată, care se retrage de luni de zile în faţa unor forţe ruse mult mai numeroase şi mai bine echipate.În vizorul criticilor ministrului Umerov s-a aflat Agenţia de achiziţii pentru apărare, creată în mai 2022 pentru a optimiza cheltuielile militare şi a limita numărul de intermediari, precum şi riscurile deturnării de fonduri.Şefa acestei agenţii, Marina Bezrukova, a respins însă acuzaţiile şi a denunţat la rândul său „presiunea” din partea ministerului. Mai multe personalităţi de la Kiev, între care militanţi pentru combaterea corupţiei, s-au exprimat în sprijinul ei.Ca urmare a acestui conflict, „sistemul de achiziţii de armament este practic paralizat”, iar aliaţii occidentali, al căror sprijin este crucial pentru Kiev, „sunt uimiţi”, scrie influenta publicaţie electronică Ukrainska Pravda.Tensiunile intervin „în cel mai prost moment posibil, în plin sezon de încheiere a contractelor de armament”, iar aceste „certuri riscă să lase ţara fără apărare”, menţionează publicaţia citată.Umerov a cerut destituirea unuia dintre adjuncţii săi, Dmitro Klimenko, o demisie validată de guvernul ucrainean, a anunţat marţi un purtător de cuvânt, Taras Melniciuk.El a declarat că Bezrukova nu va fi reconfirmată în funcţie şi a anunţat înlocuirea sa, cu riscul, potrivit presei şi activiştilor, de a se crea o problemă legală pentru achiziţionarea de arme.„În ultimele şase luni, în locul livrărilor la timp de muniţii către armata noastră, am văzut jocuri politice şi scurgeri de informaţii despre contracte”, a declarat Rustem Umerov, denunţând, de asemenea, probleme de confidenţialitate.„În pofida amplorii mediatizate de achiziţii, apărătorii noştri din prima linie nu au simţit niciun impact tangibil”, a continuat el.De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, mai multe scandaluri de corupţie sau legate de lipsa de eficienţă au izbucnit în Ucraina, în special în cadrul Ministerului Apărării şi armatei, ceea ce a condus la destituiri şi arestări de înalţi responsabili.Ucraina cere regulat aliaţilor ei occidentali să-i livreze şi să o ajute să cumpere mai mult armament, de care are nevoie în mari cantităţi pentru acest război extrem de costisitor în vieţi umane şi echipamente.De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, guvernul ucrainean s-a temut de o reducere drastică a ajutorului american, de unde şi dorinţa de a optimiza cât mai mult resursele disponibile, notează AFP.

Economie 2025-01-28 21:06:53

KPMG România a publicat un raport detaliat intitulat „Piața de apărare din România – oportunități și provocări”, care analizează starea actuală a sectorului de apărare, incluzând rolul sectorului privat în acest sector, potrivit unui comunicat de presă al companiei de audit. Documentul se concentrează pe oportunitățile de creștere existente și pe principalele provocări cu care se confruntă contractanții din domeniul apărării, factorii de decizie politică și părțile interesate din industrie.

Economie 2025-01-28 20:01:37

Aur pentru Romania la campionatul mondial de vaslit pe placa din SUA

Citeste si