Milioane de ucraineni s-au trezit duminică dimineața devreme cu un atac masiv al rachetelor și dronelor rusești asupra infrastructurii țării lor, cel mai mare atac al Moscovei de la sfârșitul lunii august și primul atac la scară largă de la alegerile din SUA. Donald Trump a promis odată că va soluționa războiul din Ucraina în „24 de ore”, însă cele 120 de rachete și 90 de drone îndreptate către utilitățile națiunii reamintesc că aspirațiile maximaliste ale Moscovei de a-și supune și subjuga vecinul rămân neschimbate, scrie jurnalistul Dan Sabbagh, de la Kiev, într-o analiză publicată pe The Guardian.

Armata poate folosi electricitatea, apa și gazul, dar realitatea evidentă este că, în cazul oricărei întreruperi a utilităților, civilii din întreaga țară vor fi afectați în mod disproporționat, în condițiile în care se anunță o iarnă grea în care temperaturi de -10°C nu sunt neobișnuite și -20°C nu sunt necunoscute.

Adevărata țintă a unui astfel de atac pe scară largă - de la Liov, în vest, la Odesa, în sud, și capitala Kiev - este moralul național. Chiar și atunci când rachetele care se apropie sunt în mare parte interceptate, așa cum s-a întâmplat duminică, alarmele de raid aerian de la primele ore ale dimineții și exploziile din depărtare diminuează energia oamenilor, chiar dacă dorința copleșitoare de a rezista a Ucrainei rămâne nealterată, scrie Dan Sabbagh.

O ucraineancă care locuiește în Kiev, care a cerut ca numele său să nu fie folosit din cauza referirii la familia sa, a declarat că dilema a fost întotdeauna dacă să își trezească fiul în vârstă de 10 ani și să meargă într-un adăpost sau să îl lase și să spere că pericolul trece. Atacurile aproape nocturne ale dronelor asupra Kievului i-au lăsat deja pe mulți din capitală fără somn.

Ucraina consideră că printre munițiile lansate s-au numărat șapte rachete hipersonice Kinjal, care, teoretic, pot fi înarmate nuclear și se deplasează cu o viteză de patru până la 10 ori mai mare decât cea a sunetului. Dar arsenalul de rachete al Rusiei a fost puternic diminuat încă din primele etape ale războiului, ceea ce înseamnă că este probabil ca Rusia să fi constituit stocuri pentru a le utiliza într-un atac la scară largă.

Acest cinism rusesc studiat este vizibil și în alte părți. Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a vorbit cu Vladimir Putin timp de o oră vineri. Kremlinul a sugerat ulterior că nimic nu s-a schimbat în poziția sa de negociere și că invazia sa la scară largă din 2022 a fost „rezultatul direct” al unei politici a NATO care a vizat „crearea unui punct de sprijin împotriva Rusiei pe teritoriul ucrainean”.

Declarația Kremlinului a insistat, de asemenea, asupra faptului că Occidentul ar trebui să recunoască „noile realități teritoriale” - o referire nesubtilă la ocuparea de către Rusia a aproape o cincime din Ucraina - și apoi a făcut trimitere la un discurs al lui Putin ținut în iunie la Ministerul de Externe al Rusiei, care detalia cererile într-o formă mai completă.

În acel discurs, Putin a cerut, din nou, „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Rusia ceruse anterior, în cadrul negocierilor din 2022, ca armata ucraineană să fie redusă la doar 50.000 de soldați și a declarat că dorește patru regiuni din estul și sudul Ucrainei, Donețk, Herson, Zaporojie, dintre care doar a patra, Lugansk, este ocupată în totalitate.

Deloc surprinzător, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut un punct de vedere diferit într-un interviu radiofonic cu Suspilne, radiodifuzorul public al țării. Victorie, a spus el, ar însemna „o Ucraină puternică” care ar apărea fie pe câmpul de luptă, fie prin diplomație, deși a fost prudent să nu fie prea specific cu privire la ceea ce înseamnă aceasta.

Deși ar putea exista semne, exprimate în culise, că Ucraina este dispusă să accepte pierderea unor teritorii ocupate în schimbul păcii, cererile Rusiei par să meargă mult mai departe și ar putea lăsa Ucraina cu puține alternative decât să încerce să continue lupta, chiar dacă SUA renunță la furnizarea de ajutor militar.

Cât de mult succes ar putea avea este incert. Ucraina a doborât sau a neutralizat 85 % din rachete și 94 % din drone, însă Rusia a reușit cu o ușurință îngrijorătoare să doboare în primăvară centrale electrice întregi cu o ploaie de rachete, într-un moment în care apărarea aeriană era la limită.

În ciuda alegerii lui Trump și a discuțiilor despre pace, agresiunea rusă este de o asemenea amploare - așa cum s-a demonstrat duminică dimineața - încât sfârșitul războiului pare încă departe, conchide jurnalistul The Guardian.

Citește și: Președintele Joe Biden permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în interiorul Rusiei