Atac aerian al Israelului asupra unei scoli din Gaza transformata in adapost. Cel putin 28 de morti si peste 50 de raniti

Atac aerian al Israelului asupra unei scoli din Gaza transformata in adapost. Cel putin 28 de morti si peste 50 de raniti

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2024-10-10 19:35:53
Sursa:

Atac aerian al Israelului asupra unei scoli din Gaza transformata in adapost. Cel putin 28 de morti si peste 50 de raniti Imagine

Cel puțin 28 de persoane au fost ucise într-un atac aerian israelian asupra unei școli care adăpostea familii strămutate în centrul Fâșiei Gaza, potrivit Semilunii Roșii Palestiniene, scrie BBC. Peste 50 de alte persoane au fost rănite în atacul asupra școlii Rufaida al-Aslamia, care, conform organizației medicale, era aproape de sediul acesteia din orașul Deir al-Balah.

În imaginile surprinse la fața locului se văd oameni care alergau pentru a ajuta răniții în mijlocul unui nor de fum și praf, în timp ce mai mulți copii au fost fotografiați în timp ce erau tratați la spitalul local al-Aqsa.

Armata israeliană a declarat că lovitura „precisă” a vizat luptători Hamas care operau într-un „centru de comandă și control” aflat în școală.

De asemenea, armata a spus că a luat măsuri pentru a reduce daunele asupra civililor și a acuzat Hamas de folosirea sistematică a infrastructurii civile, o acuzație pe care grupul a negat-o anterior.

Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a raportat de asemenea un număr de 28 de morți și a denunțat ceea ce a numit un „nou masacru” al armatei israeliene.

Multe școli au fost transformate în adăposturi pentru cei 1,9 milioane de palestinieni care și-au părăsit locuințele de când războiul din Gaza a început acum un an.

Armata israeliană a lansat o campanie de distrugere a Hamas în răspuns la atacul fără precedent al grupului asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice.

De atunci, peste 42.060 de persoane au fost ucise în Gaza, conform Ministerului Sănătății din teritoriu.

Citește mai multe despre:

Polițiștii din cadrul Protecției Animalelor Gorj au făcut 23 de percheziţii în Gorj, Dolj, Mehedinţi, Hunedoara, Timiş şi Argeş într-un dosar de schingiuire a animalelor, organizare şi participare la lupte de câini. Potrivit IPJ Gorj, câinii au fost supuși la mai multe intervenții fără scop medical, precum tăierea urechilor sau secționarea corzilor vocale. În cadrul aceleiași acțiuni, a fost organizat și un flagrant în Republica Moldova, unde au fost descoperiți 40 de oameni care participau la un campionat de lupte ilegale între câini, dintre acestea, 8 persoane suspectate de schingiuire au fost reținute.

Economie 2024-01-22 17:47:14

Guvernul suedez a anunţat marţi că intenţionează să introducă norme de comportament pentru migranţi, sub pedeapsa expulzării, sprijinindu-se pe concluziile unui raport asupra unei posibile evoluţii a legislaţiei suedeze în materie, informează AFP, preluată de Agerpres."Marea majoritate a celor care vin în Suedia sunt oameni cinstiţi, ei vor pur şi simplu o viaţă mai bună pentru sine, pentru familia lor, vor să lucreze, să facă ce trebuie, să înveţe limba suedeză, să facă parte din ţara noastră", a declarat ministrul suedez pentru migraţie Johan Forssell."Însă noi trăim de asemenea într-o epocă în care încrederea cetăţenilor în politica imigraţiei se bazează pe un principiu absolut fundamental, care spune că cei care vin în Suedia şi comit crime - sau se comportă rău într-un fel sau altul - nu ar trebui să fie aici", a adăugat ministrul.După afluxul de solicitanţi de azil în Suedia în timpul crizei migraţiei din 2015, guvernele succesive de stânga şi de dreapta din această ţară au înăsprit regulile în materie de azil.Susţinut în Parlament de Democraţii Suediei, partid de extremă dreapta anti-imigraţie, guvernul actual a introdus restricţii din ce în ce mai severe după ce a venit la putere, în 2022.Robert Schött, un fost judecător însărcinat cu examinarea acestei măsuri, propune introducerea în legislaţia suedeză a unui criteriu de "conduită onorabilă" pentru migranţi, în principal pentru studenţi, pentru cei care au un permis de muncă şi pentru familiile lor. Schött propune de asemenea ca acest motiv să poată fi invocat pentru a revoca sau refuza un permis de şedere.Aceste "abateri în modul de viaţă" ar putea fi - în afară de a comite o crimă sau un delict - fraudarea beneficiilor sociale, îndatorarea, perturbările ordinii publice induse de toxicomanie sau apologia terorismului şi alte acţiuni care "ameninţă securitatea" Suediei, a enumerat ministrul pentru migraţie."Sunt convins că marea majoritate a oamenilor înţeleg exact ceea ce vrem să spunem în acest context. Legislaţia va fi mai strictă pentru acest grup de persoane care nu sunt cetăţeni suedezi", a afirmat Johan Forssell.ONG-ul Civil Rights defenders critică acest viitor proiect de lege. "Aceasta va crea un sistem în care unele persoane ar putea fi pedepsite pentru că au exprimat opinii ce rămân perfect legale pentru alţii (...). Aceasta va aduce atingere principiului privind egalitatea de tratament în faţa legii şi ar constitui o evoluţie extrem de regretabilă pentru Suedia", a deplâns John Stauffer, responsabil pentru probleme juridice în cadrul ONG-ului.

Economie 2025-04-01 17:48:37

Ministrul belgian al Justiţiei, Annelies Verlinden, a declarat sâmbătă că ţara sa a iniţiat discuţii pentru transferul unor deţinuţi într-o închisoare renovată din Kosovo începând din anul 2027, ca soluţie pentru problema supraaglomerării penitenciarelor din Belgia, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres."Ne inspirăm din modelul Danemarcei, care intenţionează să trimită deţinuţi într-o închisoare renovată din Kosovo începând cu 2027. Aceasta este o cale pe care o explorăm, iar contacte iniţiale au fost demarate la faţa locului", a declarat titulara belgiană a portofoliului Justiţiei pentru publicaţia franceză Le Soir.Noul guvern de coaliţie condus de naţionalistul flamand De Wever a acordat Ministerului Justiţiei un buget suplimentar de 150 de milioane de euro în 2025 pentru a face faţă diferitelor probleme cu care se confruntă sistemul de justiţie, inclusiv supraaglomerarea închisorilor şi deficitul de personal.Belgia, o ţară cu un raport de deţinuţi la populaţie superior altor state europene, are aproximativ 11.000 de locuri în penitenciare, dar numărul deţinuţilor este de circa 13.000 şi alţi aproximativ 4.000 de condamnaţi la pedepse de sub trei ani de închisoare încă aşteaptă să fie transferaţi în penitenciare. Belgia a închiriat anul trecut locuri în penitenciarele olandeze, care sunt deja ocupate.Totuşi, Annelies Verlinden a subliniat că este nevoie de "realism", întrucât implementarea acestei soluţii nu implică doar închirierea unor spaţii, ci necesită "resurse, infrastructură, personal şi o abordare integrală, în special cu privire la ceea ce se întâmplă cu deţinuţii străini după ispăşirea pedepselor".Şi Austria a anunţat anul trecut că doreşte ca infractorii extracomunitari condamnaţi în această ţară să-şi execute pedepsele în Kosovo, măsură inspirată dintr-un astfel de acord încheiat de Danemarca.Kosovo a acceptat în 2021 să închirieze Danemarcei 300 de celule de penitenciar în schimbul unei plăţi anuale de 15 milioane de euro şi a unei finanţări daneze pentru proiecte de energie verde.În acele celule vor fi deţinuţi - după finalizarea tuturor procedurilor legale - delincvenţi condamnaţi în Danemarca ce nu provin din ţări membre ale UE. Acestor deţinuţi le vor fi aplicate legile daneze în perioada de încarcerare în Kosovo.

Economie 2025-04-27 18:30:16