Noul preşedinte ales al României, Nicuşor Dan, a depus luni jurământul, marcând sfârşitul provizoriu al celei mai grave crize politice care a afectat în ultimele decenii ţara membră a Uniunii Europene, după anularea alegerilor precedente. Însă multiple provocări se profilează la orizont, scrie The Associated Press (AP), preluat de News.ro.

Nicuşor Dan, un matematician în vârstă de 55 de ani şi fost primar al capitalei Bucureşti, a câştigat decisiv alegerile tensionate în turul al doilea, pe 18 mai, învingându-l pe adversarul său de extremă dreapta, George Simion, care a contestat ulterior rezultatele la instanţa supremă, dar a fost respins, săptămâna trecută.

La ceremonia de învestire, în cadrul unei şedinţe comune a Parlamentului, Dan a rostit jurământul constituţional.

În discursul său de după ceremonie, el a promis că va aborda problemele economice ale României şi că va fi un preşedinte „deschis la vocea societăţii”. Referindu-se la provocările economice care urmează, Dan a declarat luni că „pe scurt, statul român cheltuieşte mai mult decât îşi poate permite”.

„Este în interesul naţional al României să transmită un mesaj de stabilitate pieţelor financiare”, a spus el. „Este în interesul naţional să transmitem un semnal de deschidere şi previzibilitate mediului investiţional”, a insistat el.

„Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală şi vă invit să continuaţi să vă implicaţi cu toată forţa socială de care aţi dat dovadă, pentru a exercita o presiune pozitivă asupra instituţiilor statului român, astfel încât acestea să poată realiza reformele necesare”, a declarat el. „Vă asigur că voi fi un preşedinte care ascultă vocea societăţii şi care este un partener al acestei societăţi”, a menţionat el.

Alegerile din luna mai au fost organizate la câteva luni după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile anterioare, în care Calin Georgescu, un candidat de extremă dreapta, a câştigat primul tur. Alegerile au fost anulate în urma acuzaţiilor de fraude electorale şi de interferenţă rusă, acuzaţii negate de Moscova, aminteşte AP. Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale de anul trecut a aruncat România, membră a NATO şi a UE, într-o perioadă de turbulenţe politice fără precedent, adaugă agenţia.

Preşedintele are un mandat de cinci ani şi puteri decizionale semnificative în domeniul securităţii naţionale şi al politicii externe. În alegerile prezidenţiale repetate, Dan a candidat independent pe lista „România Curată”, reafirmând legăturile cu Occidentul, sprijinul continuu pentru Ucraina şi reformele fiscale.

Mulţi observatori au considerat rezultatul alegerilor crucial pentru menţinerea poziţiei României în cadrul alianţelor occidentale, mai ales în contextul continuării războiului din Ucraina vecină. În acelaşi timp, continentul se grăbeşte să se înarmeze, în contextul în care angajamentul Statelor Unite faţă de partenerii europeni s-a diminuat sub preşedinţia lui Donald Trump.

La o zi după ce a câştigat preşedinţia, Dan a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi i-a transmis că România „va rămâne un aliat de nădejde” în cadrul alianţei, menţionează AP.

La începutul mandatului său, Dan se confruntă cu provocarea imediată de a numi un prim-ministru care să poată obţine sprijinul necesar pentru a forma un guvern, o sarcină dificilă într-o ţară în care respingerea clasei politice a dus la apariţia unor figuri precum Georgescu şi Simion, notează AP.

Dan va trebui să facă faţă şi unei serii de alte crize, precum deficitul bugetar mare, diviziunile sociale profunde scoase la iveală de ciclul electoral haotic şi războiul care se prelungeşte la graniţă.

Cristian Andrei, consultant politic de la Bucureşti, afirmă că formarea unui nou cabinet va fi „o încercare majoră” care va arăta dacă Dan este capabil să medieze între partidele politice fragmentate „Dan se va confrunta cu o rezistenţă acerbă din partea aparatului de stat şi a vechilor politicieni în eforturile sale de a iniţia reforme”, a declarat el pentru Associated Press.

„Deşi criza economică este urgentă, diviziunile politice şi sociale sunt cele pe care noul preşedinte trebuie să le abordeze pe termen lung”, subliniază Cristian Andrei.

Odată cu creşterea popularităţii populismului, o criză politică mai profundă a fost pusă în aşteptare şi una nouă se va forma înainte de viitoarele alegeri. „Succesul preşedinţiei sale va decide dacă vom putea evita o astfel de criză sau nu”, arată analistul.

AP schiţează şi o scurtă prezentare a ascensiunii politice a lui Nicuşor Dan:

Dan a devenit cunoscut publicului larg ca activist civil prin Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, care avea ca scop salvarea patrimoniului arhitectural şi lupta împotriva proiectelor imobiliare ilegale într-un sistem pe care el îl descria ca „mafie imobiliară”. A câştigat sute de procese. De asemenea, s-a alăturat valului de proteste anticorupţie care a cuprins România la mijlocul anilor 2010. În 2016, a fondat partidul reformist Uniunea Salvarea României – considerat la acea vreme un partid anticorupţie – dar l-a părăsit ulterior. În 2020, a câştigat alegerile pentru funcţia de primar al Bucureştiului şi a fost ales anul trecut pentru un al doilea mandat. În calitate de primar, Dan s-a ocupat de câteva proiecte cheie de infrastructură, precum modernizarea sistemelor de încălzire a locuinţelor din Bucureşti, care erau în stare proastă şi pentru care primarii anteriori au fost acuzaţi de neglijenţă.