Un modul lunar realizat de o companie privată japoneză, care trebuia să ajungă marți pe satelitul natural al Pământului, nu a mai emis niciun semnal după ora la care ar fi trebuit să aselenizeze și este considerat acum pierdut, scrie CNN.

Modulul realizat de start-up-ul Ispace avea a fost lansat spre Lună anul trecut, pe 11 decembrie cu o rachetă SpaceX, din Florida, SUA.

Spre deosebire de călătoriile clasice spre Lună, care durează câteva zile, această misiune a folosit o traiectorie mai economică, dar de mai lungă durată. Racheta a călătorit 1,4 milioane de kilometri prin spațiu timp de trei luni și ar fi trebuit să plaseze modulul pe suprafața Lunii marți după-amiază.

Echipa de control din Japonia a pierdut semnalul cu modulul Hakuto-R după ce acesta a ajuns în partea nevăzută a Lunii - un lucru care era anticipat. Însă semnalul nu a revenit la ora la care era planificată aselenizarea.

"Nu am putut confirma o asolizare de succes. Trebuie să presupunem că nu am reușit asolizarea pe suprafața lunară. Inginerii noștri continuă să investigheze situația", a transmis directorul Ispace, Takeshi Hakamada.

Acesta a adăugat, totuși, că echipa sa a putut aduna date utile până la momentul tentativei de aselenizare, iar acest lucru reprezintă "o mare realizare" care va ajuta misiunile Ispace în viitor.

Până acum, doar trei ţări - Statele Unite, Rusia şi China - au reuşit să plaseze roboţi cu succes pe Lună, informează Agerpres.

India a făcut şi ea o încercare în acest sens în 2019, însă sonda ei, Vikram, s-a prăbuşit pe suprafața selenară.

Modulul de alunizare conceput de Ispace transporta mai multe vehicule lunare, inclusiv un model miniatural dezvoltat de Agenţia spaţială japoneză în colaborare cu producătorul de jucării Takara Tomy.

Un alt vehicul lunar (rover), de 10 kilograme, construit de Emiratele Arabe Unite, se afla şi el la bord.

Proiectul Hakuto-R ("iepure alb", în japoneză) al companiei nipone a fost unul dintre cei cinci finalişti ai concursului internaţional Google Lunar XPrize, care s-a încheiat fără desemnarea unui învingător, întrucât nicio companie nu a reuşit să plaseze cu succes un robot pe Lună până la data fixată (2018).

Alte două companii private, firmele americane Astrobotic şi Intuitive Machines, ar trebui să-şi lanseze misiunile mai târziu în acest an pentru a încerca să plaseze dispozitive automatizate pe Lună.

Aceste misiuni sunt realizate în parteneriat cu NASA, care doreşte să dezvolte economia lunară şi a trasat unor companii private sarcina de a transporta materiale şi experimente ştiinţifice pe satelitul natural al Pământului.

Agenţia spaţială americană prevede, prin intermediul programului său Apollo, să transporte din nou astronauţi pe scoarţa lunară în anii care vor urma, să stabilească acolo o bază umană şi să construiască o staţie orbitală în jurul Lunii.

Japonia şi Statele Unite au anunţat anul trecut că doresc să coopereze pentru a trimite un astronaut nipon pe Lună până la sfârşitul acestui deceniu.