Președintele azer, Ilham Aliev, a discutat cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, despre crearea unui coridor terestru între țările lor care ar urma să tracă prin Armenia, informează Reuters. Erevanul se opune acestui plan și se teme acum că trupele azere s-ar putea pregăti să atace din nou.

Erdogan s-a întâlnit cu Aliev în exclava autonomă Nahicevan, un teritoriu înghesuit între Armenia, Iran și Turcia pe care Ankara și Baku vor să îl lege de restul Azerbaidjanului printr-un coridor terestru care ar trece prin sudul Armeniei.

Aliev a amenințat deja în 2021 că va crea un astfel de coridor „indiferent dacă Armeniei îi convine sau nu”. Coridorul ar crea o legătură terestră între cele două state aliate, Turcia și Azerbaidjan, și ar lăsa Armenia fără granița cu Iranul.

Alegerea simbolică a locației pentru organizarea discuțiilor desfășurate luni, la mai puțin de o săptămână după ce forțele azere au luat cu asalt regiunea Nagorno-Karabah și au preluat controlul asupra acestui teritoriu, va produce îngrijorare în rândul autorităților din Armenia.

Armeni au respins în trecut planul înființării coridorului dorit de azeri și turci, dar au indicat că ar fi deschiși ideii de a redeschide legăturile rutiere și feroviare.

În cadrul unei conferințe de presă în care nici Aliev, nici Erdogan nu au răspuns la nicio întrebare, președintele azer s-a plâns că autoritățile sovietice au decis ca o parte din ceea ce el crede că ar fi trebuit să fie teritoriul republicii sovietice din Azerbaidjan să aparțină Armeniei.

„Noua țintă a Azerbaidjanului și Turciei este Syunik”, a scris un canal de telegram important asociat cu armenii din Karabah, referindu-se la regiunea din sudul Armeniei. „Ei deja o declară în mod deschis. Pregătiri active de război sunt în desfășurare.”

Erdogan și Aliev urmau să viziteze un centru militar recent modernizat din Nahicevan și să participe la inaugurarea unui nou gazoduct din Turcia.

Erdogan a declarat săptămâna trecută în fața Adunării Generale a ONU, în ziua în care Azerbaidjanul a început operațiunea militară de a recâștiga controlul asupra regiunii Karabah, că acum există „o șansă istorică de a construi pace” în regiunea Caucazului de Sud.

„Dar Armenia nu profită de această șansă istorică”, s-a plâns Erdogan „Ne așteptăm la un acord cuprinzător de pace între cele două țări cât mai curând și ca promisiunile să fie îndeplinite rapid, în special în privința deschiderii coridorului Zangezur.”

Erdogan a făcut referire la termenii acordului de încetare a focului facilitat de Rusia în 2020 prin care războiul de 44 de zile dintre Azerbaidjan și Armenia s-a încheiat și care presupunea deblocarea legăturilor economice și de transport între vestul Azerbaidjanului și provincia Nahicevan – o clauză pe care Baku și Erevan au interpretat-o între timp în moduri diferite.