Armenia a acuzat Azerbaidjanul de crime împotriva umanității, joi, după operațiunea militară lansată în urmă cu două zile de armata azeră împotriva separatiștilor din Nagorno-Karabah. Guvernul armean spune că în regiune are loc o „epurare etnică în curs” și a făcut o plângere formală în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
„Armenia nu a încetat să informeze acest Consiliu despre iminenţa unei epurări etnice. Astăzi, acest proces este în curs de desfăşurare. Civilii din Nagorno-Karabah sunt prinşi în capcană şi nu au cum să se evacueze, deoarece Azerbaidjanul continuă să blocheze singura cale de ieşire care leagă regiunea de Armenia”, a declarat ambasadorul armean, Andranik Hovhanisian.
„Nu este vorba de o simplă situaţie de conflict, ci de o crimă împotriva umanităţii care trebuie tratată ca atare”, a adăugat el.
Cu puţin timp înainte, reprezentanta Azerbaidjanului la ONU, Dilara Abdulaieva, a expus motivele pentru care ţara sa a preluat controlul asupra acestui teritoriu secesionist, susţinând că acestea au fost „măsuri antiteroriste”.
Primele discuţii între Azerbaidjan şi separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au început, joi, în oraşul azer Ievlah, la 295 km vest de capitala azeră, după o victorie militară fulgerătoare a forţelor azere pentru preluarea controlului asupra teritoriului.
În imaginile difuzate de agenţia oficială de ştiri azeră Azertag, şase bărbaţi în costume stau în jurul unei mese pentru a negocia reintegrarea în Azerbaidjan a teritoriului montan cu populaţie predominant armeană. Partea azeră este reprezentată de un membru al parlamentului, Ramin Mammadov, iar cea a etnicilor separatişti din Karabah de David Melkumian.
O coloană de maşini 4x4 negre sosise mai devreme la locul de desfăşurare a discuţiilor, urmată de un vehicul cu steag rusesc şi cu numere de înmatriculare ale armatei ruse.Azerbaidjanul a lansat marţi o operaţiune militară fulger împotriva separatiştilor, forţându-i să capituleze în mai puţin de 24 de ore şi să predea toate armele.
Azerbaidjanul vrea să negocieze reintegrarea teritoriului care s-a desprins unilateral după prăbuşirea URSS, și a provocat două războaie sângeroase în anii 1990 şi 2020, dar ceea ce se vede în acest moment este exodul etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, despre care agenţiile internaţionale de presă relatează ca despre o „evacuare”.
Peste 10.000 de persoane, inclusiv femei, copii şi bătrâni, au fost deja evacuate din enclavă, a declarat, miercuri seara, un oficial separatist. Forţele ruse de menţinere a păcii au declarat, joi dimineaţă, că au evacuat aproximativ 5.000 de persoane, potrivit AFP.
Liderul azer, Ilham Aliev, a declarat, miercuri, că „pumnul său de fier” a trecut în istorie ideea unui Karabah etnic armean separat.
„După capitularea juntei criminale, această sursă de tensiune, acest bârlog de otravă, a trecut deja în istorie”, a declarat Aliev într-un discurs adresat naţiunii, concentrându-şi furia asupra conducerii din Karabah.
„Populaţia armeană din Karabah poate în sfârşit să răsufle uşurată. Am mai spus-o şi vreau să o repet: cei din populaţia armeană din Karabah sunt cetăţenii noştri”, a spus el.Aliev a declarat că „criminalii de război” au încercat să otrăvească minţile armenilor din Karabah, promiţând că va respecta drepturile religioase şi culturale ale acestora.
Cu toate aceste asigurări, mii de etnici armeni s-au adunat pe aeroportul din Stepanakert, unde se află baza militară a forţelor ruse de menţinere a păcii.
La Erevan, premierul armean, Nikol Pașinian, a lansat un apel către ţară să o ia pe „calea” păcii, chiar dacă va fi dificil, în timp ce este acuzat de opoziţie că a permis Azerbaidjanului să recâştige controlul militar asupra regiunii separatiste şi i s-a cerut să demisioneze.
„Trebuie să apreciem pacea, iar pacea, armistiţiul şi încetarea focului nu trebuie confundate. Pacea este un mediu lipsit de conflicte interstatale, interetnice. Nu este un drum uşor, dar trebuie să-l parcurgem”, a declarat el într-un mesaj adresat naţiunii cu ocazia Zilei independenţei Armeniei.
Responsabili ai etnicilor armeni din principalul oraş din Karabah, pe care armenii îl numesc Stepanakert, iar azerii Hankendi, au declarat că joi au avut loc schimburi de focuri în oraş, iar surse au declarat pentru Reuters că au auzit focuri de armă. Autorităţile din Karabah au acuzat forţele azere că au încălcat încetarea focului şi au sfătuit locuitorii să rămână în case.
Ministerul apărării de la Baku a declarat că informaţiile potrivit cărora forţele sale ar fi atacat Hankendi sunt „complet false şi au scopul de a dezinforma”.
Conform acordului de încetare a focului între Azerbaidjan şi lideri separatişti din Karabah, mediat de forţele ruse de menţinere a păcii, structurile paramilitare separatiste armene trebuie să se dizolve şi să se dezarmeze, iar regiunea de 120.000 de locuitori urmează să fie integrată complet în componenţa Azerbaidjanului.
În acelaşi timp, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reafirmat „sprijinul fără rezerve” al guvernului de la Ankara pentru Azerbaidjan în cursul unei convorbiri telefonice cu Aliev, care l-a informat despre „situaţia actuală”, a anunţat preşedinţia turcă.
În paralel, în cursul după-amiezii va avea loc o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, a confirmat preşedinţia albaneză a Consiliului.