Grupuri de soldați din Madagascar s-au alăturat protestelor conduse de tineri în capitala Antananarivo, sâmbătă, după ce poliția a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene. Soldații, care au declarat că vor refuza orice ordin de a trage asupra demonstranților, au ajuns în centrul adunării, în apropierea zonei Lacului Anosy, unde au fost întâmpinați cu urale.
Grupuri de soldați din Madagascar s-au alăturat sâmbătă miilor de protestatari din capitală, au declarat reporterii AFP, după ce au anunțat că vor refuza orice ordin de a trage asupra demonstranților.
Noile demonstrații conduse de tineri în Antananarivo au atras mulțimi numeroase, într-una dintre cele mai mari adunări de la izbucnirea mișcării de protest pe insula din Oceanul Indian, pe 25 septembrie.
După ce poliția a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene pentru a încerca să disperseze demonstranții, soldații au sosit în centrul adunării, în apropierea zonei Lacului Anosy, unde au fost întâmpinați cu urale.
Protestatarii le-au strigat „Mulțumim!” soldaților, dintre care unii fluturau steaguri ale Madagascarului, după cum se vede în imagini.
La o întâlnire care a avut loc mai devreme într-o cazarmă din periferia orașului, soldații au declarat că nu vor lua măsuri împotriva protestatarilor.
„Să ne unim forțele, armata, jandarmii și poliția, și să refuzăm să fim plătiți pentru a trage asupra prietenilor, fraților și surorilor noastre”, au declarat soldații de la baza din districtul Soanierana într-un videoclip postat pe rețelele de socializare.
Ei au cerut soldaților de la aeroport să „împiedice decolarea tuturor avioanelor”, iar celor din alte tabere să „refuze ordinele de a trage asupra prietenilor lor”.
„Închideți porțile și așteptați instrucțiunile noastre”, au spus ei. „Nu ascultați ordinele superiorilor voștri. Îndreptați armele către cei care vă ordonă să trageți asupra camarazilor voștri de arme, pentru că ei nu vor avea grijă de familiile noastre dacă murim”.
Demonstrațiile de sâmbătă au fost cele mai mari din ultimele zile ale mișcării conduse de tineri, care a izbucnit din cauza furiei provocate de penuria de energie electrică și apă și s-a transformat într-o mișcare antiguvernamentală mai amplă.
Nu este clar câți soldați s-au alăturat apelului de sâmbătă.
În 2009, baza militară din Soanierana a condus o revoltă populară care l-a adus la putere pe actualul președinte, Andry Rajoelina.
Noul ministru al forțelor armate a cerut trupelor să „rămână calme” într-o conferință de presă sâmbătă.
„Facem apel la frații noștri care nu sunt de acord cu noi să acorde prioritate dialogului”, a declarat ministrul general Deramasinjaka Manantsoa Rakotoarivelo.
„Armata malgaşă rămâne un mediator şi constituie ultima linie de apărare a naţiunii”, a spus el.
Mai multe persoane au fost rănite joi, când forțele de securitate au dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și vehicule blindate.
Videoclipurile cu violențele poliției au devenit virale pe rețelele de socializare, inclusiv un videoclip în care un bărbat a fost lăsat inconștient pe jos după ce a fost urmărit și bătut cu brutalitate de forțele de securitate, fapt martorizat și de reporterii AFP.
Vineri, Organizația Națiunilor Unite a reacționat, solicitând autorităților „să renunțe la folosirea forței inutile și să respecte drepturile la libera asociere și la întruniri pașnice”.
ONU a declarat că cel puțin 22 de persoane au fost ucise în primele zile ale protestelor care au început pe 25 septembrie la apelul unei mișcări conduse de tineri numită „Gen Z”.
Președintele Andry Rajoelina a contestat bilanțul, afirmând miercuri că au existat „12 decese confirmate și că toate aceste persoane erau jefuitori și vandali”.
Rajoelina a adoptat inițial un ton conciliant și a demis întregul său guvern ca răspuns la proteste.
Însă, de atunci, el și-a dublat eforturile, numind un ofițer militar în funcția de prim-ministru pe 6 octombrie și alegând primii membri ai noului său cabinet din rândul forțelor armate, securității publice și poliției armate, anunțând că țara „nu mai are nevoie de tulburări”.
Madagascar, una dintre cele mai sărace țări din lume, a cunoscut frecvente revolte populare de la obținerea independenței în 1960, inclusiv proteste în masă în 2009, care l-au forțat pe președintele de atunci, Marc Ravalomanana, să părăsească puterea, iar armata l-a instalat pe Rajoelina pentru primul său mandat.
Acesta a câștigat realegerile în 2018 și din nou în 2023, în urma unor alegeri contestate, boicotate de opoziție.