Arabia Saudită este deschisă să medieze între administrația Trump și Iran în căutarea unui nou acord pentru a limita programul nuclear al Teheranului, transmite CNN. Regatul este îngrijorat de faptul că Iranul ar putea fi mai înclinat să în cerce să fabrice o armă nucleară acum că agenții săi regionali - mult timp văzuți ca un factor de descurajare împotriva atacurilor israeliene - au fost slăbiți semnificativ. Arabia Saudită speră să profite de legăturile sale strânse cu președintele Donald Trump pentru a oferi Iranului o punte diplomatică către Casa Albă.

Nu este clar dacă Arabia Saudită a făcut o ofertă oficială, dar mișcarea subliniază dorința Riadului de a se baza pe relațiile sale îmbunătățite cu fostul său dușman și de a-și asigura un loc la masa negocierilor pentru un potențial nou acord.

În timp ce Trump a declarat că dorește să intre în discuții pentru un nou acord, mesajul Iranului a fost ambiguu, liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei declarând săptămâna trecută că discuțiile cu Statele Unite „nu sunt inteligente”.

Departamentul de Stat al SUA și Ministerul de Externe saudit nu au răspuns la solicitările de comentarii ale CNN. Misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite din New York a declarat că nu are niciun comentariu.

Arabia Saudită a salutat public acordul nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, dar, în privat, s-a supărat pe eșecul administrației Obama de a răspunde preocupărilor sale cu privire la activitățile regionale ale Teheranului - în special programul său de rachete și agenții săi din Yemen până în Irak și Liban, pe care Riadul i-a văzut ca o amenințare la adresa stabilității regionale. Ulterior, acesta a salutat retragerea lui Trump din acord în 2018.

La un an după retragerea lui Trump, instalațiile petroliere ale Arabiei Saudite au suferit un atac major cu drone și rachete care a redus temporar la jumătate producția de țiței a celui mai mare exportator de petrol din lume. Gruparea Houthi din Yemen, susținută de Iran, a revendicat atacul, însă SUA a dat vina pe Iran - oprindu-se în cele din urmă de la acțiuni militare în apărarea aliatului său saudit.

Dar tensiunile dintre Arabia Saudită și Iran s-au diminuat semnificativ de atunci. În martie 2023, cele două țări au făcut un anunț surprinzător privind normalizarea relațiilor printr-un acord intermediat de China. Oficialii saudiți consideră acordul drept un succes major, considerând că Riadul a cules beneficiile acestuia - atacurile Houthi asupra teritoriului saudit au încetat, iar regatul a fost scutit de loviturile reciproce de anul trecut dintre Israel și Iran, în ciuda temerilor că Teheranul ar putea lovi instalațiile petroliere ale Arabilor din Golf dacă propriile sale instalații ar fi lovite de Israel.

În ultimele 15 luni, Israelul a slăbit semnificativ grupările aliate Iranului din Liban și Gaza și a lovit ținte din Siria, Irak și până în Yemen. Combinate cu căderea regimului Assad în Siria, aceste evoluții au dat o lovitură serioasă capacității Iranului de a-și proiecta puterea dincolo de frontierele sale.

Oficialii saudiți consideră peisajul regional actual drept o oportunitate istorică de a detensiona tensiunile cu Iranul și de a îmbunătăți relațiile, insistând asupra faptului că nu doresc să ia parte la nicio confruntare americană sau israeliană cu această țară.

Aceștia sunt, de asemenea, îngrijorați de faptul că un Teheran încolțit ar putea fi mai dispus să dezvolte o bombă nucleară și consideră un nou acord nuclear drept o modalitate de a preveni acest lucru. Ei nu cred că un Iran grav slăbit servește intereselor Arabiei Saudite, deoarece Riadul și-a recalibrat politica externă pentru a-și prioritiza interesele economice și consideră instabilitatea regională drept un obstacol în calea progresului.

De la preluarea mandatului pentru a doua oară, Trump a declarat că dorește un nou acord cu Iranul. El a dublat cu reticență sancțiunile impuse țării din cauza programului său nuclear și a declarat că i-ar „plăcea” să ajungă la o înțelegere și să îmbunătățească relațiile.

„Vreau ca Iranul să fie o țară mare și de succes, dar care să nu poată avea o armă nucleară. Rapoartele conform cărora Statele Unite, lucrând împreună cu Israelul, vor arunca Iranul în aer sunt foarte exagerate”, a postat Trump pe Truth Social săptămâna trecută.

El a continuat: „Aș prefera mai mult un Acord de pace nucleară verificat, care va permite Iranului să crească și să prospere în mod pașnic. Ar trebui să începem să lucrăm la el imediat și să avem o mare sărbătoare în Orientul Mijlociu atunci când va fi semnat și finalizat. Dumnezeu să binecuvânteze Orientul Mijlociu!”

Cu economia Iranului paralizată de sancțiunile SUA, președintele Masoud Pezeshkian - care a candidat anul trecut pe o platformă de reconciliere globală - se află sub o presiune intensă din partea bazei sale reformiste și a iranienilor obișnuiți pentru a face față prăbușirii monedei, șomajului masiv în rândul tinerilor și întreruperilor cronice de energie.

Cu toate acestea, semnalele de la Teheran au fost contradictorii. Pezeshkian și alți oficiali iranieni și-au declarat în mod repetat dorința de a se angaja cu administrația Trump în privința unui nou acord și au afirmat că ar putea urma un dialog cu privire la „alte probleme”.

Dar luni, Pezeshkian a pus la îndoială sinceritatea lui Trump în căutarea unui nou acord nuclear. Iar săptămâna trecută, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care deține autoritatea supremă asupra afacerilor de stat, a declarat că discuțiile cu SUA „nu sunt inteligente, înțelepte sau onorabile”, citând retragerea SUA din acordul din 2015. Cu toate acestea, el nu a interzis categoric comunicarea cu Washingtonul.

Firas Maksad, senior fellow la Institulul pentru Orientul Mijlociu de la Washington, a declarat că, deși politica externă saudită este ancorată într-un parteneriat strategic cu SUA, politica externă a Riadului „a căutat să își diversifice opțiunile, atât la nivel regional, cât și internațional, permițând flexibilitate și pragmatism atunci când circumstanțele dictează”.

„Semnalarea disponibilității de a media între președintele Trump și Iran permite regatului să se distanțeze tacit de campania de presiune maximă a lui Trump împotriva Teheranului”, a declarat el pentru CNN.

Cu toate acestea, el a spus că, având în vedere lipsa persistentă de încredere între Arabia Saudită și Iran, „este puțin probabil ca acest lucru să se dezvolte dincolo de semnalele diplomatice”.

Legăturile Riadului cu Trump - și gradul de influență al prințului moștenitor Mohammed Bin Salman (MBS) asupra acestuia - vor fi probabil testate de planul controversat al președintelui ca SUA să „preia” Gaza și să expulzeze populația palestiniană. Propunerea ar putea deraia normalizarea saudit-israeliană, pe care atât Trump, cât și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au urmărit-o agresiv.

Săptămâna trecută, Trump a fost optimist în ceea ce privește normalizarea saudit-israeliană, afirmând că Riadul nu cere în schimb un stat palestinian independent.

Arabia Saudită a răspuns rapid, respingând ferm orice plan care implică deplasarea palestinienilor și reafirmând că nicio normalizare nu va avea loc fără un stat palestinian.

Cu toate acestea, relația Arabiei Saudite cu Trump rămâne puternică. În timp ce alți aliați ai SUA acționează cu grijă pentru a evita provocarea acestuia, profilul și influența internațională a regatului vor continua probabil să crească sub Trump.

Trump a sugerat chiar că Arabia Saudită ar putea fi destinația primei sale călătorii în străinătate în calitate de președinte - din nou - unde MBS s-ar putea afla în rolul improbabil de mediator între SUA și Rusia în eforturile de a pune capăt celui mai mare război european de la al Doilea Război Mondial.