Manifestaţiile pro-palestiniene care zguduie campusurile americane de mai multe săptămâni păreau că rămân fără energie, vineri, după ce au fost dispersate de poliţie, iar participanții arestați în masă. Ulterior, guvernul american le-a transmis un avertisment protestatarilor, însă există și indicii că acest val de indignare și protest față de războiul din Gaza ar putea să reprezinte o problemă serioasă pentru Joe Biden în alegerile din noiembrie.

Dis-de-dimineaţă, poliţia a desfiinţat fără probleme o tabără a protestatarilor de la Universitatea din New York (NYU), la cererea universităţii. Și în alte campusuri, poliţia a intervenit în ultimele zile, cum ar fi la Columbia University din New York şi la UCLA. Potrivit presei americane, aproape 2.000 de persoane au fost arestate în total.

Începând cu 17 aprilie, un val de proteste pentru sprijinirea populaţiei din Gaza a cuprins campusurile americane de pe coasta atlantică până în California, amintind, deşi la o scară mai mică, de demonstraţiile împotriva războiului din Vietnam din anii 1960 şi 1970. Pe lângă faptul că solicită încetarea conflictului din Gaza, aceşti studenţi cer universităţilor să rupă relaţiile cu Israelul şi să se retragă din toate investiţiile legate de această ţară.

Ei denunţă, de asemenea, sprijinul aproape necondiţionat al Statelor Unite pentru aliatul lor israelian. Israelul este angajat într-o ofensivă masivă în Fâşia Gaza, ca represalii la atacul Hamas din 7 octombrie.

Într-un scurt discurs susţinut joi, preşedintele Joe Biden, care a păstrat multă vreme tăcerea cu privire la proteste, a insistat asupra faptului că „ordinea trebuie să prevaleze”. Acest lucru i-a adus atât critici din partea dreptei, care l-a considerat „prea complice”, cât şi indignare din partea susţinătorilor manifestanţilor.

„Există un drept de a protesta, nu un drept de a provoca haos”, a declarat președintele american, candidat pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Potrivit CNN, secretarul educaţiei, Miguel Cardona, a trimis o scrisoare liderilor universitari în care se declară „incredibil de îngrijorat de rapoartele privind ura antisemită faţă de studenţi în unele campusuri”.

Demonstraţiile au reaprins dezbaterea din Statele Unite, deja tensionată şi chiar violentă de la atacul Hamas, asupra libertăţii de exprimare, antisionismului şi a ceea ce constituie antisemitism.

Pe de o parte, studenţii şi profesorii îşi acuză universităţile că încearcă să cenzureze discursul politic; pe de altă parte, mai multe personalităţi, inclusiv membri ai Congresului, susţin că militanţii alimentează focul antisemitismului. Această problemă ar putea afecta cursa lui Joe Biden pentru Casa Albă.

„Acesta ar putea fi Vietnamul lui Biden”, a avertizat senatorul Bernie Sanders la CNN. „Mă tem cu adevărat că preşedintele Biden se pune într-o poziţie în care îşi înstrăinează nu doar tinerii, ci şi o mare parte a bazei democrate”, a adăugat el. Bernie Sanders este cunoscut ca un fost contrancandidat, dar și prieten, al lui lui Joe Biden și pentru pozițiile sale ușor la stânga clasei politice americane, în general extrem de conservatoare, inclusiv în ce-i privește pe democrați și pe Joe Biden, până acum un președinte conservator moderat.

De partea republicană, Donald Trump i-a descris pe demonstranţi ca fiind „nebuni radicali de stânga” care trebuie „opriţi acum”. Trump este cunoscut pentru retorica inflamatorie pe subiect și pentru faptul că-i numește „radicali neomarxiști” pe toți adversarii săi politici democrați.

Mobilizarea i-a inspirat pe activiştii pro-palestinieni din întreaga lume, atât în Franţa, la prestigioasa şcoală pariziană Sciences Po, cât şi la Universitatea McGill din Canada şi la UNAM din Ciudad de Mexico.