Austria, ţară cu date economice mult mai sănătoase, are şi ea o proporție considerabilă de spitale bolnave - 37% la sută din total.

În Italia, proporția trece de 50 la sută, pe când spitalele germane sunt cele mai solide financiar. Doar 3 la sută dintre centrele medicale mari din Germania au probleme cu banii, arată un studiu recent al firmei de consultanţă Accenture.

România nu este cuprinsă în studiu, dar specialiştii de la firma de cercetare Cegedim susţineau anul trecut că majoritatea spitalelor publice din România se află într-o stare de faliment amânat.

În România se pune foarte mare accent pe asistenţa medicală în spital, şi nu pe prevenţie, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene. Odată ajuns la spital, pacientul accesează servicii şi medicamente mult mai costisitoare decât dacă ar fi fost tratat la timp de către medicul de familie. Spitalele ajung astfel să consume aproape jumătate din banii care se strâng din contribuţiile sociale de sănătate. Cealaltă jumătate se duce pe medicamente compensate şi pe programe naţionale de sănătate. Asistenţei primare, care ar trebui să fie prioritară, îi revine un cuantum extrem de redus, de sub 15 la sută.