Peste 4,5 milioane de locuinţe au ieşit din perioada de garanţie a structurii de rezistenţă, în România, astfel încât este nevoie de o reînnoire a fondului locativ cu aproape 200.000 de unităţi, anual, fie unităţi noi, fie o consolidare a celor construite anterior seismului din 1977, relevă o analiză realizată de reprezentanţii unei platforme online de vânzări imobiliare.

Potrivit Imobiliare.NET, legislaţia în vigoare arată faptul că perioada de garanţie a structurii de rezistenţă este 50 de ani de la darea în folosinţă.

"Calculele imobiliare.NET arată că, în întreaga ţară, peste 4,5 milioane de locuinţe au ieşit din perioada de garanţie a structurii de rezistenţă, care, potrivit legislaţiei în vigoare, este de 50 de ani de la darea în folosinţă. Astfel, ţara noastră are nevoie de o reînnoire a fondului locativ cu aproape 200.000 de unităţi anual, fie unităţi noi, fie o consolidare a celor construite anterior seismului din 1977. România nu reuşeşte să ţină, însă, pasul cu nevoia de a reîmprospăta fondul imobiliar. În 2022, de exemplu, au fost emise de cinci ori mai puţine autorizaţii noi de construire (43.990) decât necesarul anual (200.000) pentru a elimina problema clădirilor ieşite din garanţia de siguranţă a structurii de rezistenţă", notează analiză de specialitate.

În acelaşi context, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arătau că, la finalul anului 2021, în România erau 9,587 milioane de locuinţe, la care se adaugă autorizaţiile de construire emise pe tot parcursul anului 2022, pentru 43.990 de unităţi noi, în scădere cu 14,9% faţă de anul precedent, scrie Agerpres.

Conform consultanţilor în imobiliare, seismele recente din Turcia şi Siria vor avea un impact negativ asupra preţurilor imobilelor vechi din România, în special a celor din Bucureşti, iar efectele încep să se simtă. Astfel, diferenţele preţurilor de vânzare pentru locuinţe din Bucureşti, construite înainte de 1977 şi cele construite după 2010, sunt de aproape 20% şi continuă să crească.

"De exemplu, o garsonieră de 34 de metri pătraţi construită înainte de 1997 costă, în medie, 49.616 euro, în timp ce una similară, dar construită în ultimul deceniu se vinde, în medie, cu 52.696 de euro. Diferenţele cresc atunci când vorbim de apartamentele cu două, trei şi patru camere. Un apartament vechi (<1977) cu două camere, de 55 metri pătraţi, se vinde, în Capitală, cu 76.000 de euro - preţ mediu, în timp ce unul aflat într-un bloc ridicat după 2010 este cu 10.000 de euro mai scump şi depăşeşte 86.700 euro. Pentru 3 camere şi o suprafaţă de 72 de metri pătraţi, într-un imobil ridicat anterior seismului din martie 77, un client plăteşte, în medie, 103.332 de euro, în timp ce pentru o locuinţă similară, dar nouă, preţul urcă până la 123.360 de euro, cu 16,2% mai mult. Cea mai mare diferenţă de preţ se regăseşte în cazul apartamentelor cu 4 camere, din Capitală, care au o suprafaţă mai mare de 78 de metri pătraţi. Potrivit datelor imobiliare.NET, pentru cele construite înainte de 1977 preţul mediu de vânzare este de 141.986 de euro. În schimb, acelaşi apartament cu 4 camere, dar livrat după anul 2010 costă, în medie, 173.165 de euro, o diferenţă de peste 30.000 de euro (+18%)", se menţionează în cercetare.

În ceea ce priveşte apartamentele din Bucureşti, din statisticile detaliate ale platformei imobiliare.NET se observă uşor diferenţe mari de preţ la toate categoriile - garsoniere, apartamente cu două, trei sau patru camere.

Analiza Imobiliare.NET conţine date de la peste 3.700 de anunţuri de vânzare, din primele două luni ale acestui an, pentru imobile din Capitală construite înainte de seismul din 1977, acestea fiind comparate cu anunţuri similare pentru clădiri noi, predate după anul 2010.