OK, este foarte posibil să nu-ți placă de Tom Cruise. Poți să nu-l înghiți ca actor, ori, pur și simplu, să ai boală pe el pentru că în viața reală e un scientolog dubios. Treci peste toate astea, cel puțin pe durata celor două ore și jumătate cât durează „Misiune: Imposibilă - Răfuială Mortală”, cel mai recent film al seriei. Dacă reușești să iei filmul așa cum a fost el construit - ca un redutabil blockbuster de acțiune - sunt mari șanse să fii extrem de mulțumit și încântat la final. Și să tropăi nerăbdător în așteptarea celui de-al optulea film, care va fi și continuarea directă a „Răfuielii mortale”. Până una alta, al șaptelea film din „Misiune imposibilă” reușește să ducă la îndeplinire o „misiune” care, până acum, părea tot mai greu de atins într-un univers cinematografic plin de marveli și ecrane albastre: aceea de a livra un film bun și cinstit de acțiune, impecabil împachetat, ba chiar și cu niște doze bine reglate de umor și autoironie. Da, să faci un film bun de acțiune e la fel de greu cu a face un film bun de artă, ori un documentar bun.
Ethan Hunt, superspionul FMI (nu, nu ăia cu Fondul, ci ăștialalți, din „Forța Misiunilor Imposibile”) l-a scos la pensie pe sărmanul James Bond, superspionul aflat în slujba Majestății Sale. Cam asta e concluzia cu care rămâi după ce ai vizionat ultima „Misiune imposibilă”, un carusel amețitor de cascadorii (unele, în buna tradiție, făcute chiar de Tom Cruise în persoană), urmăriri, explozii, împușcături și lupte corp la corp desfășurate în costume slim, de firmă, care nu se rup în fund când dai mawashi.
Pe lângă dușmanii săi binecunoscuți, Ethan Hunt, alături de echipa sa fantastică de superspioni, se confruntă acum cu Dușmanul Absolut: Entitatea, o combinație malefică de HAL („Odiseea Spațială 2001”) și Cyberdyne Systems („Terminator 2”), cumplita Inteligență Artificială care capătă conștiință de sine și ajunge cvasi-instantaneu la concluzia că oamenii e răi și are arme. Și trage cu ele.
Cu soarta omenirii (a câta oară?) în joc, superomul Ethan Hunt are misiunea (imposibilă și nu prea) de a da de urma unei chei care ar putea controla ori distruge, chipurile, Entitatea cea Teribil de Enervantă. Dar pe urmele cheii se află și alții, grupați în cele două binecunoscute tabere ale Răului: Răul cel Mare și Răul cel Mic.
Iar atunci când nu dă la cap sataniștilor ori sclavilor Inteligenței Artificiale, Tom Cruise aleargă. Probabil că actorul are vreo clauză secretă în filmele sale care-l obligă să fie filmat în timp ce aleargă de unul singur, ca o creatură ieșită din minți. În „Misiune: Imposibilă. Răfuială mortală” îl vedem în timp ce aleargă în plin fuleu, în pielea lui Hunt, fie că nevoia asta îl suprinde în plină zi cu soare pe acoperișul aeroportului din Dubai, ori mai spre înserat, pe străduțele înguste și întortocheate din Veneția.
Când nu aleargă, îl vedem pe Cruise/Ethan Hunt trăgând din toate pozițiile ori angajat în poate cea mai savuroasă eco-friendly cursă de mașini dintr-un film de acțiune, de la Locotenentul Bullitt, via Ronin (filme care, știm bine, au setat și resetat standardele în materie de urmăriri de mașini).
Acum, toți șpionii Marii Oculte se desfășoară strategic, în frunte cu Ethan/Cruise, pe întregul traseu turistic din preafrumoasa Romă: De la Colosseum o iei vitejește, alături de ei, spre Altare della Patria; derapezi cu stil pe lângă Fori Imperiali, o tai pe Cavoro (cine să te tragă pe dreapta? Poliția?) și apoi, pe străduțe cătinel, până ajungi să te rostogolești, într-un Fiat 500 galben-electric, pe treptele din Piața Spania, cu un SUV blindat șofat de o asasină pe nume Paris și trei sferturi din carabinierii Italiei gâfâind pe urmele tale. That's a wrap, cum se spune la finalul zilei de filmare.
„Am mai avut până acum urmăriri de mașini în filmele Misiune Imposibilă, dar niciuna nu se compară cu asta”, a declarat însuși Tom Cruise la premiera filmului.
Deasupra tuturor bieților muritori, planează amenințarea Entității care e în tot și toate: inclusiv (și mai ales) în serverele Securității. Pauză de clișee: Cursa e contracronometru, iar tensiunea o tai cu cuțitul.
Pentru menținerea suspansului, în „Răfuială mortală” (hmm, când ați folosit ultima oară cuvântul „RĂFUIALĂ?”), regizorul Christopher McQuarrie - care a semnat, de altfel, și „Rogue Nation” („Națiunea Secretă”, 2015) și „Fallout” („Declinul”, 2018) - pune accentul pe continua mișcare a personajelor și a acțiunii filmului, pe fondul unei stări de permanentă alertă și urgență mondială: oamenii care fug, mașini care se ciocnesc cu pedala la blană, un tren care gonește fără frâne.
Totul se mișcă și nimic nu se oprește, decât lovit de glonț sau învins de legea gravitației.
Iar aici e, probabil, și marele atu al producției, comparativ cu alte filme ale genului: lipsa de CGI creează autenticitatea atât de mult căutată de creatorii de film. Vrei o scenă cu o locomotivă care cade în prăpastie? Aruncă naibii o locomotivă în prăpastie și filmează momentul. Avem buget? Acțiune!
Altminteri, faptul că s-au folosit locații „reale” și nu studiouri „verzi” a dus la creșterea costurilor de filmare: „Misiune: Imposibilă - Răfuială Mortală” a avut un buget de aproape 300 de milioane de dolari. Comparativ, filmul anterior „Fallout”, lansat în 2018, a costat 190 de milioane de dolari.
Scene-rapel din „Misiune:Imposibilă 7”: spioana britanică Ilsa Faust (Rebecca Ferguson) își trage pe ochi un bandaj de tip pirat înainte să toarne plumbi în dușmani cu o armă cu lunetă în timpul unei furtuni de nisip; o bombă nucleară cu „personalitate” care pune întrebări obraznice nefericitului care se nimerește să o dezamorseze (cine altcineva decât Benji, interpretat de Simon Pegg?).
În altă scenă, decupată în aproape toate afișele de promovare a filmului, Tom Cruise, cascadorul, se aruncă în prăpastie cu motocicleta (spoiler: are parașută și aterizează fix prin fereastra vagonului-restaurant al trenului din vale care, să fim serioși, ar fi meritat trecut pe genericul filmului, la cât timp de peliculă i s-a acordat.
Câteva minute mai târziu, Ethan și Grace (un fel de „Ethan Hunt girl”, ca să păstrăm comparația cu James Bond) zac suspendați deasupra altei prăpăstii (relieful splendid al Italiei e plin de astfel de surprize care-ți taie respirația), în timp ce un pian stă să cadă peste ei: ce poate fi mai romantic de atât?
În același timp, acțiunea se menține „gender neutral”: bărbați și femei ucid și sunt, la rândul lor uciși sau ucise, fără deosebire de apartenențe statale, politice, orientări sexuale ori credințe religioase.
De asemenea, fanii seriei vor fi încântați de revenirea Vanessei Kirby în rolul traficantei de arme „Văduvei Albe”. Fanii Italiei vor fi încântați de scenele din Roma, dar și din Veneția, unde vedem întreaga echipă, pozând a la Ocean's 11. Sau, ca să păstrăm aparențele, Hunt's 4.
Motivul pentru care Italia a devenit un veritabil centru mondial al producțiilor cinematografice, îl reprezintă schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. În cazul Italiei, „taxa de rebate” este de 40%. Mai exact, casa de producție străină cheltuie banii cu producția filmului în Italia folosind parteneri de producție firme locale. După terminarea producției, aceste firme locale pot cere înapoi statului o parte din bani înapoi (40% în cazul Italiei).
Taxa de rebate din Italia este una dintre cele mai ridicate din Europa, peste cea din Franța, UK, Germania, Ungaria sau România.
Titlul complet al filmului este „Misiune: Imposibilă - Răfuială mortală. Partea Întâi”. Practic, al optulea film al seriei, care va avea premiera pe 28 iunie 2024 va fi o continuare directă și, conform revistei Variety, ultimul film al seriei în care Tom Cruise îl interpretează pe Ethan Hunt.
Astfel, al șaptelea și al optulea film vor reprezenta împreună finalul seriei „Misiune imposibilă” și a personajului Ethan Hunt, după cum au declarat pentru revista Variety surse apropiate producției.