Anul 2025 promite să fie unul plin de realizări în explorarea spațială. De la lansarea rachetei New Glenn a lui Jeff Bezos, care va deschide noi posibilități pentru NASA și sateliți, până la noi teste ale Starship de la SpaceX, ce vizează misiuni cu astronauți pe Lună, progresele sunt pe cale să redefinească limitele zborurilor spațiale. În plus, schimbările din scena politică își vor lăsa amprenta, relatează NYT.

Ultima călătorie de 366 de zile în jurul soarelui, denumită „2024”, a fost plină de momente cheie în domeniul astronomiei cum ar fi o eclipsă solară care a traversat America de Nord, două aterizări aproape intacte pe Lună, începerea unei călătorii către luna înghețată a lui Jupiter și o ieșire îndrăzneață în spațiu realizată de astronauți privați.

Va putea anul 2025 să se ridice la nivelul acestor revoluții din jurul soarelui? 

Prin SpaceX, Elon Musk a dominat zborurile spațiale în jurul planetei în ultimii ani, însă ambițiile extraplanetare ale fondatorului Amazon, Jeff Bezos, ar putea reprezenta în curând o provocare pentru Musk.

Compania spațială fondată de Bezos, Blue Origin, dispune de o rachetă puternică numită New Glenn, care ar putea în sfârșit să decoleze în 2025. La fel ca Falcon 9 de la SpaceX, propulsorul este conceput pentru a fi complet reutilizabil, astfel încât să poată zbura din nou și din nou, reducând costul lansărilor. Racheta ar putea lansa sateliți pentru securitatea națională a armatei SUA și nave spațiale pentru NASA, inclusiv orbitali pentru Marte și aterizări pe Lună.

Un alt lucru pe care New Glenn îl va transporta sunt sateliții pentru Amazon, unde Bezos este în continuare președinte executiv. Proiectul Kuiper al companiei prevede construirea unei mega-constelații de sateliți care vor transmite internet din spațiu, în competiție cu constelația Starlink de la SpaceX. De asemenea, Amazon plănuiește să lanseze sateliții Kuiper folosind rachete de la mulți concurenți.

Astronomii de pe un munte din Chile sunt pe cale să finalizeze construcția Observatorului Vera C. Rubin, care ar putea capta primele sale imagini cu cerul noaptea, pe 4 iulie.

Anterior cunoscut sub numele de Telescopul Large Synoptic Survey, observatorul a fost redenumit în 2020 pentru a o onora pe Vera Rubin, care a murit la vârsta de 88 de ani în 2016. Munca Dr. Rubin a convins astronomii de existența materiei întunecate, care constituie o mare parte din masa Universului, dar nimeni nu știe ce este aceasta.

Observatorul Rubin, echipat cu cea mai mare cameră digitală din lume, va crea un film accelerat cu cerul din sud. Aceste imagini vor ajuta la înțelegerea materiei și energiei întunecate, la descifrarea nașterii galaxiei noastre și la catalogarea asteroizilor și cometelor care ar putea amenința Pământul.

În timpul primei sale administrații, Donald Trump a prioritizat explorarea lunară, direcție menținută de Joe Biden. Revenind la Casa Albă, Trump ar putea anula racheta costisitoare a NASA, redirecționând focusul către trimiterea oamenilor pe Marte, un obiectiv susținut de Elon Musk.

În ciuda acestei incertitudini, o serie de misiuni robotizate către Lună sunt planificate pentru începutul anului. Primele două nave de aterizare, una de la compania americană Firefly Aerospace și cealaltă de la compania japoneză Ispace, vor fi lansate pe aceeași rachetă SpaceX, cel mai devreme la mijlocul lunii ianuarie. 

Mai târziu, în primul trimestru al anului, Intuitive Machines ar putea încerca să plaseze un alt robot de aterizare pe Lună, după ce landerul său, Odysseus, a ajuns intact pe suprafață, dar s-a răsturnat în februarie anul trecut. Al doilea robot al companiei, numit Athena, va transporta instrumente finanțate de NASA, inclusiv o sondă care va căuta urme de gheață. Athena va fi lansată pe aceeași rachetă SpaceX cu Lunar Trailblazer, un satelit NASA care va analiza prezența apei pe Lună.

Voyager 1 și 2, lansate în 1977, au explorat sistemul solar exterior și au ajuns în spațiul interstelar, dar acum prezintă semne de uzură.

La început, au trecut pe lângă Jupiter și Saturn, iar Voyager 2 a vizitat și Uranus și Neptun. Cea mai faimoasă realizare a lor rămâne fotografia „Punctul albastru palid” a Pământului, descrisă de Carl Sagan.

În ultimii ani, NASA a pierdut temporar contactul cu ambele nave, iar unele instrumente au fost închise pentru a economisi energie. Totuși, NASA continuă să le monitorizeze, iar când își vor încheia misiunea, spațiul dintre stele va fi un loc de odihnă după ce navele au călătorit acolo unde nici o altă navă spațială nu ajunsese până atunci.

Programul spațial al Indiei a reușit să plaseze un robot pe Lună și să trimită o navă spațială în orbită în jurul planetei Marte. Deși prioritățile actuale ale țării sunt mai aproape de Pământ, ele rămân la fel de ambițioase.

India se concentrează acum pe zborurile spațiale cu echipaj uman. Un membru al corpului de astronauți al națiunii, Shubhanshu Shukla, va petrece până la 14 zile în această primăvară la bordul Stației Spațiale Internaționale, într-o misiune comercială cu compania Axiom Space.

Shukla și ceilalți astronauți indieni speră să fie primii care vor lansa o misiune către orbita joasă a Pământului cu rachetele proprii. India a anunțat în decembrie că un vehicul orbital din programul Gaganyaan este pregătit pentru un zbor de test, fără astronauți la bord. Dacă acest test va fi un succes, ar putea reprezenta începutul unei misiuni cu astronauți indieni în spațiu, din 2026.

SpaceX a impresionat lumea în noiembrie cu zborul 5 al rachetei Starship, cea mai puternică rachetă construită vreodată. Compania intenționează să încerce să prindă din nou propulsorul Super Heavy, folosind un sistem denumit „bețe chinezești”. 

SpaceX a spus că își propune 25 de lansări ale Starship în 2025, în timp ce pregătește racheta pentru a transporta astronauți pe Lună, conform unui contract cu NASA.

Noi rachete ar putea zbura în 2025, una dintre ele este Neutron, o rachetă reutilizabilă dezvoltată de Rocket Lab, companie fondată în Noua Zeelandă. Compania transportă în mod regulat sateliți pe orbită cu racheta sa mică Electron și ar putea efectua lansarea din Virginia.

O altă noutate este Dream Chaser, un avion spațial construit de Sierra Space. După întârzierile din 2024, compania speră ca Dream Chaser să transporte marfă la Stația Spațială Internațională pentru prima dată în acest an.