Dezinformarea şi ura faţă de evrei au „luat amploare” în special pe Internet de la începutul invaziei ruse în Ucraina, agravând deja un proces declanşat de pandemia de COVID-19, avertizează Uniunea Europeană într-un raport publicat joi, care subliniază că datele insuficiente îngreunează combaterea acestui flagel social, potrivit EFE şi AFP.
„Antisemitismul rămâne o problemă gravă în societăţile noastre. Pandemia de coronavirus şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au alimentat şi mai mult această ură”, apreciază Michael O'Flaherty, directorul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA), responsabilă de acest raport.
Potrivit acestui raport publicat în limba engleză, UE a examinat în iunie consecinţele invaziei ruse în Ucraina.
„Riscurile naraţiunilor false alimentează antisemitismul”, constată FRA, dând ca exemplul întrebuinţarea abuzivă a unor termeni de către Moscova pentru a-şi justifica războiul declanşat împotriva Ucrainei.
De exemplu, Rusia a calificat drept „nazist” guvernul legitim al Ucrainei, pe care l-a acuzat de practicarea unui „genocid” împotriva populaţiei vorbitoare de limbă rusă în estul ţării, indică aceasta.
Deşi FRA nu-şi detaliază acuzaţia, mai multe organizaţii internaţionale şi instituţii evreieşti au denunţat naraţiunile antisemite la care a recurs Kremlinul.
Bunăoară, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a comparat în luna mai pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu dictatorul nazist Adolf Hitler, cel care a planificat exterminarea evreilor şi principalul responsabil de Holocaust, afirmând că ambii au origini evreieşti.
Lavrov a mai spus că „antisemiţi sunt evreii înşişi”, o declaraţie pentru care preşedintele rus Vladimir Putin a fost nevoit să prezinte personal scuze guvernului israelian.
La scurt timp după începerea agresiunii împotriva Ucrainei, Muzeul Holocaustului din Ierusalim (Yad Vashem) a avertizat că propaganda rusă şi referirile sale la nazişti şi Holocaust echivalează cu „trivializarea şi distorsionarea faptelor istorice”.
„Comunităţile evreieşti din întreaga Europă” au fost „profund afectate” de ura online în contextul invaziei ruse şi a epidemiei de COVID-19, continuă agenţia.
Referitor la pandemie, raportul FRA semnalează că discursul antisemit a vizat atât „trivializarea Holocaustului”, cât şi răspândirea de noi „mituri şi teorii ale conspiraţiei”, cum ar fi cea care atribuie evreilor vina pentru epidemie.
În acest sens, FRA se referă la studii şi analize care se axează pe modul în care multe dintre protestele şi mişcările care se opun măsurilor anti-COVID-19 sau vaccinării au folosit simboluri şi analogii legate de Holocaust.
Agenţia UE citează Anti-Defamation League, o organizaţie dedicată luptei împotriva antisemitismului, care a denunţat comparaţia dintre regimul nazist şi măsurile de combatere a pandemiei drept o „încercare de a minimiza imensitatea Holocaustului”.
FRA recunoaşte că, din cauza datelor insuficiente sau a diferenţelor în modul în care sunt prezentate datele de la ţară la ţară, raportul nu oferă o imagine completă a incidentelor antisemite pe ansamblul UE, dar arată că flagelul „rămâne o problemă de mare îngrijorare şi că sunt necesare răspunsuri politice decisive”.
„Înregistrarea incidentelor antisemite este slabă în toată Europa”, colectarea datelor variind în funcţie de ţară, subliniază organismul cu sediul la Viena.
Conform Agerpres, unele ţări, precum Ungaria şi Portugalia, nu întocmesc nicio statistică oficială, ceea ce face imposibilă o comparaţie între cele 27 de state membre ale UE.
În unele state, precum Austria sau Finlanda, cele mai multe incidente înregistrate au avut loc pe Internet.
Bruxellesul a prezentat în 2021 prima sa strategie de luptă împotriva antisemitismului şi, potrivit FRA, Comisia Europeană „va publica rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia în 2024 şi în 2029”.