Șantajul nuclear al Rusiei este un instrument de presiune asupra Occidentului, crede Institutul Robert Lansing. Moștenirea grea a destrămării URSS este consecința unui comportament insuficient de dur în anumite moment cheie ale istoriei, iar apariția lui Donald Trump la orizont ar putea da Rusiei șansa de a negocia de pe poziții de forță.
De la încheierea alegerilor prezidențiale din Statele Unite, Rusia a continuat să escaladeze tensiunile globale, utilizând amenințarea unei catastrofe nucleare. Kremlinul consideră că perspectiva unui conflict nuclear rămâne un subiect deosebit de sensibil pentru unele regimuri occidentale, chiar și în absența unor indicii concrete că Rusia se pregătește pentru un astfel de scenariu. În consecință, Moscova ia măsuri pentru a menține amenințarea războiului nuclear în prim-planul discursului politic internațional.
„Rămânem convinși că liderii de la Kremlin urmăresc să repete anumite evenimente ale Războiului Rece, ajustând ceea ce consideră a fi greșelile Uniunii Sovietice din acea perioadă. Printre acestea se numără criza rachetelor cubaneze, în care Kremlinul percepe comportamentul URSS ca fiind excesiv de precaut și defectuos. Testul recent al Rusiei cu racheta intercontinentală „Oreshnik” pare a fi o încercare de a sublinia dorința sa de a desfășura arme nucleare dacă percepe riscuri substanțiale pentru securitatea sa. Moscova a anticipat probabil că aprobarea de către aliați a loviturilor Ucrainei în interiorul teritoriului rus ar avea consecințe mai grave pentru capacitățile defensive ale Rusiei și pentru reputația sa în rândul aliaților de la Kremlin”, scrie Institutul.
Este plauzibil ca modificările aduse doctrinei nucleare a Rusiei să fi făcut parte, de asemenea, dintr-o operațiune psihologică cu scop de intimidare. Kremlinul pare să creadă că cercul interior al lui Donald Trump ar putea face presiuni asupra acestuia pentru a obliga noua administrație americană să facă concesii Rusiei în chestiuni-cheie. Propaganda rusă a difuzat, de asemenea, afirmații conform cărora Kremlinul a ordonat tuturor instituțiilor guvernamentale să se mute dincolo de Munții Ural. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susțină punerea în aplicare a unei astfel de directive, sugerând în continuare că Kremlinul operează într-un cadru psihopat. În același timp, presa rusă a lansat o campanie de alarmare axată pe potențialul atacurilor nucleare împotriva Europei.
„În ciuda retoricii accentuate de escaladare militară, continuăm să considerăm amenințările nucleare ale Moscovei drept o cacealma cu miză mare. Kremlinul pare încrezător în influența sa asupra noii administrații americane și probabil va folosi spectrul unui conflict nuclear pentru a slăbi influența americană în Europa”, scrie IRL.
„Rămânem nesiguri cu privire la capacitatea de luptă a arsenalului nuclear al Rusiei, în special a armelor sale nucleare tactice. Șantajul nuclear al Rusiei nu numai că nu a reușit să obțină concesii din partea Occidentului, dar a determinat și exprimarea pregătirii pentru represalii în caz de escaladare. Contraamiralul Thomas Buchanan, un reprezentant al Comandamentului strategic al SUA (STRATCOM), a declarat public că Statele Unite sunt pregătite pentru schimburi nucleare cu Rusia în condițiile cele mai favorabile pentru SUA. Acest lucru indică încrederea Washingtonului în capacitatea sa de a-și menține dominația strategică, inclusiv rezerva sa de arme strategice”.
Din 2022, Washingtonul s-a pregătit pentru un potențial conflict nuclear, chiar dacă Rusia ar utiliza arme nucleare tactice împotriva Ucrainei sau în zone nepopulate. Lansarea rachetei „Oreshnik” fără focos nuclear este o dovadă a încercării Kremlinului de a intimida prin posibilitatea unui atac nuclear. Cu toate acestea, credem că Moscova se teme de o escaladare nucleară necontrolată și se îndoiește de fiabilitatea propriului arsenal nuclear. În consecință, Kremlinul se concentrează în prezent pe crearea potențialului de dezastre nucleare fără a desfășura arme nucleare.
Din toamna acestui an, Rusia a vizat trei centrale nucleare aflate sub controlul Ucrainei: Rivne, Khmelnitskii și Ucraina de Sud. Natura acestor atacuri sugerează că Kremlinul nu urmărește distrugerea completă a reactoarelor. În schimb, obiectivul pare să fie degradarea infrastructurii pentru a declanșa opriri de urgență și a pregăti terenul pentru accidente. Loviturile asupra substațiilor conectate la centrala nucleară Zaporoje, ocupată de ruși, indică preferința Moscovei de a provoca un scenariu de urgență la fața locului.
O preocupare crucială este accesul la depozitele de combustibil nuclear uzat de la aceste centrale, pe care Rusia l-ar putea transfera unor aliați precum Iranul și Coreea de Nord.
Trebuie recunoscut faptul că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) se află efectiv sub influența Moscovei, pierzându-și obiectivitatea și capacitatea de a evalua critic situația. Acest lucru se datorează parțial implicării directorului general adjunct al acesteia, Mihail Șudakov, care ar fi un ofițer sub acoperire al serviciilor secrete rusești. Șudakov a jucat un rol activ în campania de dezinformare care susținea că Ucraina intenționează să utilizeze o bombă murdară - o poveste care a fost transmisă președintelui Putin prin intermediul șefului serviciilor de informații Serghei Narîșkin și care a fost utilizată ulterior pentru a justifica invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Șudakov a îndulcit, de asemenea, poziția AIEA în urma inspecțiilor la uzina Zaporoje.