Garanţiile de securitate pe care Occidentul le are în vedere pentru Ucraina ar fi o greşeală periculoasă, care ar putea aduce atingere securităţii Rusiei, transmite miercuri Kremlinul. „Prin luarea unei astfel de decizii, aceste ţări vor face Europa mult mai periculoasă pentru mulţi, mulţi ani de acum încolo”, spune purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.

Se aşteaptă ca miercuri ţările membre G7 să anunţe crearea unui cadru internaţional care să deschidă calea unor garanţii de securitate pe termen lung pentru Ucraina, pentru ca aceasta să-şi consolideze apărarea împotriva Rusiei, şi să descurajeze Moscova de la viitoare posibile agresiuni, au declarat oficiali.

Moscova susţine că întărirea propriei securităţi în faţa a ceea ce ea consideră că este un NATO în continuă expansiune şi o Ucraină militarizată ostilă a fost unul dintre principalele motive pentru care a lansat în februarie 2022 ceea ce numeşte „operaţiune militară specială” în Ucraina.

Este greşit şi „potenţial foarte periculos” ca Occidentul să ofere garanţii de securitate Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, avertizând că un astfel de demers ar atenta la securitatea Rusiei, care va ţine cont de aceasta în viitoarele sale decizii.

„Prin acordarea unor garanţii de securitate Ucrainei, (ţările din G7) pot aduce atingere securităţii Rusiei”, a insistat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică telefonică, într-un comentariu pe marginea discuţiilor din cadrul summitului NATO de la Vilnius, potrivit Reuters şi EFE.

Potrivit Casei Albe, liderii G7 vor semna miercuri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski un acord prin care se angajează să acorde asistenţă militară pe termen lung Ucrainei. Un anunţ în acest sens va fi făcut imediat după încheierea summitului liderilor NATO de la Vilnius.

După cum a declarat consiliera pentru afaceri europene a preşedintelui Joe Biden, Amanda Sloat, liderul SUA şi ceilalţi lideri ai G7 vor semna o declaraţie prin care se vor angaja să ajute Ucraina „să îşi construiască o forţă armată capabilă să se apere împotriva oricărui atac viitor”.

În practică, declaraţia va servi la iniţierea unei serii de negocieri bilaterale între membrii G7 (SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Canada) şi Ucraina cu privire la furnizarea de ajutor militar Kievului.

Potrivit unor surse diplomatice, o astfel de asistenţă ar putea lua forma unor livrări de arme, a unor antrenamente pentru forţele armate ucrainene şi chiar a unor schimburi de informaţii la nivelul serviciilor secrete.

Peskov a insistat că, prin acordarea de garanţii de securitate Ucrainei, ţările în cauză încalcă principiul internaţional privind „indivizibilitatea securităţii”, potrivit căruia securitatea unei ţări nu poate fi realizată în detrimentul securităţii altor state, şi „atentează la securitatea Federaţiei Ruse”.

Este imposibil pentru Rusia să tolereze ceva care îi ameninţă propria securitate, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, adăugând că speră că politicienii din Occident vor realiza riscurile legate de oferirea de astfel de asigurări Ucrainei.

O astfel de mişcare „este plină de consecinţe extrem de negative pe termen mediu, lung şi chiar scurt”, a declarat Peskov.

„Prin luarea unei astfel de decizii, aceste ţări vor face Europa mult mai periculoasă pentru mulţi, mulţi ani de acum încolo. Şi, bineînţeles, ne vor face un deserviciu, lucru pe care noi îl vom lua în considerare şi de care vom ţine cont în viitor”, a mai spus Peskov.

Rusia, care garanta securitatea, suveranitatea şi inviolabilitatea graniţelor Ucrainei prin Memorandumul de la Budapesta (1994), alături de SUA şi Marea Britanie, a invadat în februarie 2022 Ucraina, anexându-i patru regiuni (Doneţk, Lugansk /est/, Herson şi Zaporojie /sud/), amplificând totodată tensiunile cu Occidentul la un nivel apropiat vârfurilor de criză din perioada Războiului rece.