Lauren Canaday a fost în „moarte clinică” după ce inima i s-a oprit timp de 24 de minute înainte ca medicii să o poată resuscita, scrie New York Post, iar povestea ei și detaliile morbide ale incidentului au ajuns virale pe internet.

„Am intrat în stop cardiac acasă în luna februarie – soțul meu a sunat la 911 și a început CPR (resuscitare cardiopulmonară)”, a descris Canaday evenimentul într-o postare online. „A durat 24 de minute pentru ca echipa medicală să mă resusciteze. După 9 zile la terapie intensivă, am fost declarată 'intactă cognitiv' și nu am nicio leziune cerebrală vizibilă în tomografii.”

Supraviețuitoarea acestui incident extraordinar a spus că rezultatele electroencefalogramei sale – un test care măsoară activitatea electrică din creier – sunt normale în ciuda faptului că a trecut printr-o criză de epilepsie pentru mai bine de 30 de minute imediat după resuscitare.

Paramedicii au asociat stopul cardiac al femeii cu complicațiile apărute din cauza Covid-ului – Canaday a testat pozitiv pentru Covid când a fost admisă la terapie intensivă.

În termeni medicali, ceea ce a trăit Canaday se numește fenomenul Lazăr (Lazarus) sau autoresuscitare. Acest fenomen rar, a cărui cauză rămâne necunoscută, are loc atunci când un pacient „declarat mort după un stop cardiac începe brusc să prezinte semne de viață”, ceea ce face să pară că pacientul s-a întors din morți cu toate că nu a fost niciodată cu adevărat mort.

Cazul ei este fascinant mai ales pentru că cei mai mulți oameni care trec printr-o astfel de „resuscitare” nu trăiesc mult. Din cele 65 de cazuri documentate între 1982 și 2018, doar 18 persoane s-au recuperat complet.

„Am fost în comă timp de 2 zile și când m-am trezit eram foarte derutată de faptul că eram intubată și nu mai aveam nicio amintire recentă din ultimele zile”, a povestit Canaday. „Nu mi-am recuperat niciodată amintirile din săptămâna de dinainte sau cu majoritatea timpului petrecut la terapie intensivă și sunt destul de în ceață în legătură cu [tot ceea ce s-a întâmplat] cu o lună înainte.”

Canaday a spus că a avut și un fel de amnezie post-post-mortem: „Nu știu când am început să înțeleg în ce an sunt și să răspund la întrebări neuro cu acuratețe, dar cred că au fost câteva zile. Tot uitam de ce sunt la spital, mi s-a spus.”

După cum a punctat mai târziu pacienta care a suferit de pe urma sindromului lui Lazăr, dansul ei cu moartea nu a semănat deloc cu „somnul adânc” descris de multe ori în filme și alte producții media și nici nu și-a văzut toată viața fulgerându-i prin fața ochilor într-o clipă, cum descriu alții.

Probabil, cea mai fascinantă emoție trăită de Canaday a fost aceea de pace totală, care a rămas cu ea pentru câteva săptămâni după ce s-a trezit. Ba mai mult, femeia a spus că uneori, când este foarte stresată, se întinde pe podea acolo unde i s-a întâmplat incidentul pentru a găsi din nou acea liniște.

Din păcate, așa-zisa ei renaștere nu a fost ferită de efecte negative: starea ei emoțională a fost „extrem de proastă” pentru un timp, Canaday fiind copleșită de sentimente de vinovăție, confuzie și îndurerare.

Canaday face terapie săptămânal și spune că o ajută să vorbească cu alți oameni despre ceea ce i s-a întâmplat. „Mă ajută să procesez lucrurile”.

Până și personalitatea ei s-a schimbat. „Mâncarea mea preferată s-a schimbat și am alte priorități care îmi afectează prieteniile / relațiile. Dragostea mea pentru soțul meu a crescut cu adevărat”, a spus Canaday, care a explicat că acest lucru se poate explica parțial și prin faptul că îl vede acum pe soțul ei ca pe un erou.

„Simt că prima mea viață s-a încheiat în februarie și că m-am trezit la a doua viață”, a spus Canaday.