Războiul gazelor este un alt câmp de luptă al lui Vladimir Putin, iar mulți europeni ar putea avea de suferit la iarnă. Așa că, pentru ca Putin să nu aibă întregul continent la cheremul său, olandezii își îndreaptă mai mult atenția asupra propriilor rezerve. Este vorba de zăcământul de gaz Groningen, din nord-estul țării, cel mai mare de acest fel din Europa. Soluția sună bine, dar există niște probleme. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.
Casa avariată a lui Jan Munneke a fost consolidată ca să reziste la viitoarele cutremure. O operațiune complicată.
„Partea aceasta a clădirii este deja reparată. Puteți vedea aici - tija de fier ține laolaltă pereții și interiorul casei”, arată bărbatul.
O altă secțiune a trebuit dărâmată complet și este în curs de reconstrucție.
Casa din Groningen a fost avariată în 2012, în urma unui cutremur puternic. De zeci de ani, extracția gazelor a provocat seisme în această zonă.
„A fost îngrozitor, totul se mișca, era un zgomot uriaș... s-a auzit o bubuitură puternică...E o pierdere uriașă, era o casă frumoasă, eram fericiți în ea”, povestește Jan Munneke.
Cutremurul aproape a provocat prăbușirea hambarului vechi de peste 100 de ani. Acum, acoperișul său e consolidat cu grinzi de oțel.
Munneke a ținut o evidență a cutremurelor care au început în regiune în anii 1980. Cele marcate cu roșu au fost puternice, unele chiar de peste 3 pe Richter.
„Am început să țin evidența cutremurelor în 1994 și m-am oprit în 2015, pentru că au fost atât de multe, încât această listă ar fi ajuns până la pământ”, spune Jan Munneke.
Până acum, seismele au dus la peste 160 de mii de cereri de despăgubire - lucru care a făcut guvernul să reducă producția de gaze și decidă închiderea zăcământului de gaze până anul viitor.
Dar războiul din Ucraina și reducerea fluxurilor de gaze către Europa au pus aceste planuri sub semnul întrebării. Guvernul olandez ia în considerare exploatarea rezervelor în cazul unei urgențe apărute în timpul iernii.
Machiel Mulder este expert în energie la Universitatea din Groningen. El crede că e posibil ca în același timp să fie crescută temporar producția, iar guvernul să-i mulțumească și pe localnici.
„Dacă iei în calcul valoarea gazelor pe piață, se ajunge la sume uriașe. Cea mai bună decizie pentru toată lumea ar putea fi folosirea unei mici părți din aceste venituri pentru a le oferi compensații tuturor locuitorilor din Groningen – ce-i drept, în contextul unui risc ceva mai mare de cutremure”, spune profesorul Machiel Mulder.
Locuitorii din Groningen n-au încredere în aceste promisiuni. Pentru mulți dintre ei, despăgubirile rapide și adecvate au rămas un vis îndepărtat.
„Am făcut o nouă cerere de despăgubire”, spune o localnică.
Marjan Torie le cere de șase ani autorităților să recunoască și să plătească pagubele, despre care spune că au fost provocate de extracția gazelor, și să dărâme casa, dacă e nevoie. Încă așteaptă o decizie, dar între timp, pagubele sunt tot mai mari.
„Acesta este tipul de daune pe care le vedem foarte des, este tipul de daune care ne sperie cu adevărat. Mulți oameni se tem că la următorul cutremur acoperișul se va prăbuși, iar grinzile vor cădea pe ei”, explică Marjan Torie.
În cazul lui Jan Munneke, a fost nevoie de zece ani pentru a obține compensații ca să-și reconstruiască locuința.
Problema a provocat dezbateri aprinse despre opțiunile energetice ale Olandei.
Politiciana ecologistă Justine Jones spune că această criză este o ocazie pentru a intensifica sursele alternative. Ea exclude o extindere a duratei de viață a zăcământului de gaze.
„Extragerea combustibililor fosili vine cu un preț, un preț pentru oameni și pentru natură... Oamenii cred că dacă încetează extracțiile, nu vor mai fi cutremure. Chiar dacă se opresc până la termenul anunțat de guvern, încă avem o problemă...Nu ar trebui să prelungim extracțiile, pentru că vor exista noi consecințe”, avertizează Justine Jones, membră a Partidului Verde.
Munneke știe din experiență că seismele vor mai continua în zonă.
„Câteva luni e liniște, dar apoi vine un nou cutremur care provoacă noi pagube, trebuie să le înregistrezi la autorități și toată nebunia începe din nou”, explică el.
Statul și operatorul zăcământului de gaze au plătit până acum peste un miliard de euro oamenilor afectați, ca să-și reconstruiască și să-și consolideze casele. Niciunul dintre ei nu-și dorește ca aceste probleme să continue, dar guvernul ar putea să nu aibă alte opțiuni dacă, la iarnă, criza gazelor se va agrava.