• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-02-15 20:03:50
  • Sursa:
Alerta antiaeriana la Kiev. Rusia spune ca a strapuns apararea din Lugansk si ca ucrainenii se retrag. Guvernatorul regiunii neaga Imagine

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat o situaţie „extrem de dificilă” în est, în faţa trupelor ruse, care au câştigat teren în ultimele săptămâni, în special lângă Bahmut. Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a declarat marţi că livrarea de avioane de luptă Ucrainei nu este o prioritate acum. El a spus că acest subiect va fi discutat iar până când „cerul de deasupra Ucrainei va fi sigur în următoarele trei, patru luni”, nu vor fi livrate aparatele de zbor. Între timp, companii americane produc obuze pentru armata Kievului, după ce Pentagonul a făcut o comandă de de 552 de milioane de dolari.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 19:55 Compania ucraineană producătoare de armament Ukroboronprom a anunţat miercuri că a demarat producţia în comun de obuze de artilerie împreună cu o ţară europeană care este membră NATO, adăugând că intenţionează să producă şi alte tipuri armament şi echipamente militare împreună cu aliaţii, relatează Reuters.

ACTUALIZARE 15:10 Este alertă antiaeriană la Kiev, dar nu din cauza unor eventuale rachete trase de ruși. Presa ucraieana spune ca au fost doborate doua drone de supraveghere, dar este posibil ca o parte din țintele aeriene reperate pe radar sa fie baloane reflectorizante folosite de rusi ca să deruteze radarele ucrainene.

Rusia trimite echipament greu și trupe în regiunea Lugansk însă forțele Ucrainei continuă să apere regiunea din estul Ucrainei, a spus guvernatorul regional Serhii Haidai, potrivit The Guardian.

Ministrul rus al apărării a declarat anterior că trupele sale au spart două linii fortificate ale apărării ucrainene pe frontul de est al Luganskului. Acesta a spus că trupele ucrainene s-au retras în fața atacurilor Rusiei, însă nu a spus în ce parte a regiunii.

Haidai a afirmat că declarațiile Rusiei privind retragerea trupelor ucrainene „nu corespund cu realitatea”.

„Sunt multe bombardamente, aviația este deja conectată. Atacurile vin în valuri din diferite direcții. Vedem că ei transferă oameni mobilizați (către front), vedem de asemenea că există mai mult echipament (greu)”.

Administrația președintelui Zelenski a transmis anterior că în ultimele 24 de ore forțele de apărare ucrainene au respins „atacuri ale ocupanților ruși în districtele Nevski, Kreminna și Bilohorivka”.

ACTUALIZARE 13:43 Noua politică externă a Rusiei se va concentra pe încheierea "monopolului" occidental asupra afacerilor globale și a "modelării vieţii internaţionale", a anunţat miercuri ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

"Conceptul reînnoit al politicii noastre externe se va concentra pe nevoia de a pune capăt monopolului Occidentului asupra modelării cadrului vieţii internaţionale", a spus Lavrov într-o intervenţie în Duma de Stat, informează Agerpres.

Ministrul de Externe a reluat retorica potrivit căreia Federaţia Rusă este o victimă a Occidentului, folosită frecvent de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina, acum aproape un an.

ACTUALIZARE 12:16 Jurnalista Maria Ponomarenko a fost declarată vinovată de "difuzarea de informaţii false" despre armata rusă, o infracțiune introdusă după începerea războiului în Ucraina. Un tribunal rus a condamnat-o miercuri pe jurnalista din Siberia la şase ani de închisoare pentru că a denunţat ofensiva Rusiei în Ucraina, aceasta fiind o nouă dovadă de reprimare a vocilor critice la adresa acestui conflict, informează AFP, citată de Agerpres.

Maria Ponomarenko, în vârstă de 44 de ani, a fost declarată vinovată de "difuzarea de informaţii false" despre armata rusă, a anunţat Comitetul de Anchetă rus, însărcinat cu principalele investigaţii criminale în Rusia.

Această infracţiune, introdusă după declanşarea invaziei din Ucraina, a mai fost utilizată de mai multe ori pentru a condamna la pedepse grele cu închisoarea persoane ce au criticat public conflictul.

ACTUALIZARE 11:14 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, dar şi, în premieră, măsuri împotriva companiilor iraniene care produc drone folosite de forţele ruse în Ucraina.

„Slăbim capacitatea Rusiei de a-şi menţine activă maşinăria de război. Am adoptat nouă pachete de sancţiuni. Economia Rusiei se contractă. Dar trebuie să menţinem presiunea”, a pledat şefa CE într-un discurs susţinut în Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, potrivit Agerpres.

Ea a propus o a zecea tranşă de sancţiuni ale UE, în valoare de 11 miliarde de euro, care să cuprindă interdicţii de comerţ şi verificări asupra exporturilor de tehnologie către Rusia, inclusiv drone, elicoptere şi rachete.

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a declarat marţi că livrarea de avioane de luptă Ucrainei nu este o prioritate în acest moment, precizând că acest aspect va fi discutat cu siguranţă, relatează Reuters.

Securizarea spaţiului aerian al Ucrainei este prioritatea, a declarat el la canalul de televiziune german ARD.

„Doar atunci când cerul de deasupra Ucrainei va fi sigur în următoarele trei, patru luni, atunci se poate vorbi de următorii paşi”, a afirmat, de asemenea, ministrul german.

Problema livrării de avioane de luptă Ucrainei nu e acum cea mai urgentă, deşi e o discuţie care se poartă între aliaţi, urgent e să se livreze ce s-a promis deja, precum vehicule blindate şi tancuri, a declarat marţi dimineaţă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a oferit acest răspuns când a fost întrebat înainte de o reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina dacă pregăteşte o decizie unanimă a NATO privind livrarea de avioane de luptă Ucrainei, după cum a solicitat premierul polonez Mateusz Morawiecki la reuniunea Consiliului European de săptămâna trecută.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi o situaţie „extrem de dificilă” în est, în faţa trupelor ruse, care au câştigat teren în ultimele săptămâni, în special lângă Bahmut, relatează AFP.

„Situaţia din prima linie, în special în regiunile Doneţk şi Lugansk, rămâne extrem de dificilă. Este literalmente o bătălie pentru fiecare metru de pământ ucrainean”, a spus Zelenski în discursul său video rostit marţi seara.

Un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de ofensiva rusă declanşată cu aproape un an în urmă, Bahmut este în mare parte distrus în urma celor şase luni de lupte, care au provocat pierderi grele ambelor tabere.

Chiar dacă importanţa sa strategică este contestată, oraşul a dobândit statutul de simbol al luptei între Moscova şi Kiev pentru controlul regiunii industriale Doneţk.

Preşedinţia ucraineană a admis luni o situaţie „complicată” în localitatea Paraskovievka, la numai aproximativ 10 km de centrul oraşului Bahmut, care „se confruntă cu bombardamente şi atacuri ruseşti intense”.

Statele Unite au anunţat marţi că au semnat un contract de arme în valoare de peste jumătate de miliard de dolari pentru obuze de 155 mm care urmează să fie livrate Ucrainei, relatează AFP, citată de Agerpres.

Comenzile, făcute de Pentagon la sfârşitul lunii ianuarie companiilor Northrop Grumman şi Global, au valoarea de 552 de milioane de dolari. Primele livrări sunt aşteptate în luna martie.

Anunţul Washingtonului survine într-un moment în care temerile cresc cu privire la o epuizare a stocurilor de arme în ţările occidentale şi în special în Statele Unite, care în ultimul an şi-au intensificat retragerile din stocurile existente pentru a ajuta armata ucraineană să lupte împotriva invazei ruse.

Această comandă are la bază o altă abordare: armele livrate Ucrainei sunt produse direct pentru această ţară, pe un buget american.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni că Ucraina foloseşte mai multe muniţii decât ar putea produce Alianţa. „Acest lucru ne epuizează stocurile şi pune sub presiune industriile noastre de apărare” a spus el.

Vezi și: VIDEO Avionul lui Prigojin, doborât de ucraineni. „Bucătarul lui Putin” îl provocase pe Zelenski la un duel aerian

Autostrada din Hatay, care nu a suferit daune importante după cutremurele violente, este ticsită de mașini. 60 de kilometri se parcurg chiar și în 7 ore, transmite EFE, citată de Agerpres. Orașul este unul dintre cele mai grav afectate de seisme. Sute de sinistrați pleacă în căutarea altor locuri mai puțin afectate de cutremur sau după rudele din alte orașe distruse, în timp ce voluntari, în număr mare, se îndreaptă spre localitate ca să dea o mână de ajutor celor în nevoie.

Economie 2023-02-12 16:13:11

Şeful Ryanair, Michael O'Leary, a fost ţinta activiştilor de mediu şi a primit drept în faţă o plăcintă cu frişcă, în timp ce se afla la sediul central al Uniunii Europene din Bruxelles. Gestul s-a vrut a fi un semn de protest faţă de emisiile de carbon ale celei mai aglomerate companii aeriene din Europa, relatează Reuters."Opriţi poluarea", a strigat o protestatară îmbrăcată în negru, după ce l-a lovit pe O'Leary cu plăcinta în faţă, în timp ce acesta se pregătea să facă o fotografie cu un portret de carton al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie News.ro. O a doua protestatară l-a lovit apoi în ceafă cu o altă plăcintă.

Economie 2023-09-07 16:35:42

Anul 2024 va fi cel mai călduros de la începutul înregistrărilor, iar temperaturile extraordinar de ridicate sunt aşteptate să persiste cel puţin în primele luni din 2025, au spus luni oamenii de ştiinţă ai Uniunii Europene, potrivit Reuters.Datele Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene sunt date publicităţii la două săptămâni după ce un summit ONU pe teme climatice s-a încheiat cu un acord privind 300 de miliarde de dolari destinaţi adaptării la schimbările climatice, un pachet financiar pe care ţările cu venituri mici îl consideră insuficient pentru a acoperi costurile ridicate ale dezastrelor climatice.Potrivit C3S, datele pentru perioada ianuarie - noiembrie au confirmat că 2024 va fi cu siguranţă cel mai călduros an din istorie şi primul când media temperaturilor globale depăşeşte pragul de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu perioada preindustrială 1850-1900.Recordul precedent al celui mai călduros an a fost 2023, notează Agerpres.Fenomene meteo extreme s-au întâmplat în toată lumea în 2024: secetă severă în Italia şi America de Sud, inundaţii mortale în Nepal, Sudan şi Europa, valuri de caniculă în Mexico, Mali şi Arabia Saudită în urma cărora au murit mii de persoane, cicloane dezastruoase în Statele Unite sau Filipine.Studiile ştiinţifice au confirmat influenţa schimbărilor climatice cauzate de acţiunile oamenilor în toate aceste dezastre.Luna trecută a fost al doilea cel mai călduros noiembrie din istoria măsurătorilor după noiembrie 2023.„Suntem în continuare pe teritoriul temperaturilor globale ridicate aproape de record şi situaţia va continua în următoarele câteva luni”, a precizat pentru Reuters climatologul Copernicus Julien Nicolas.Emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma arderii combustibililor fosili sunt principala cauză a schimbărilor climatice.Reducerea emisiilor la zero net - aşa cum s-au angajat să facă multe guverne - va împiedica agravarea încălzirii globale. În ciuda acestor angajamente pentru protecţia mediului, emisiile globale de CO2 urmează să atingă un nivel record anul acesta.Cercetătorii monitorizează de asemenea dacă modelul climatic La Nina - care presupune răcirea temperaturilor de la suprafaţa oceanelor - s-ar putea forma în 2025.Acest lucru ar putea răci temperaturile global deşi n-ar putea opri tendinţa pe termen lung de încălzire cauzată de emisii. Omenirea se află în prezent în condiţii climatice neutre după ce El Nino - fenomenul opus La Nina, de încălzire - s-a încheiat în prima parte a anului.„Deşi 2025 ar putea fi puţin mai răcoros decât 2024 dacă se dezvoltă un eveniment La Nina, nu înseamnă că temperaturile vor fi «sigure» sau «normale»”, a spus Friederike Otto, lector la Imperial College din Londra.„Ne vom confrunta în continuare cu temperaturi ridicate, care vor avea drept rezultat valuri de caniculă periculoase, secete, incendii de vegetaţie şi cicloane tropicale”.Istoricul măsurătorilor realizate de CS3 datează din 1940 şi sunt comparate cu recorduri globale de temperatură începând cu 1850.

Economie 2024-12-09 10:11:18

Ce se va întâmpla cu Irlanda de Nord? E o întrebare ce revine tot mai des, mai ales după Brexit. Oamenii de aici sunt protestanți și cred că Irlanda de Nord aparține Marii Britanii. Mulți alții, totuși, sunt catolici și ar prefera o reunificare cu Republica Irlanda, membră UE. Este un conflict vechi de zeci de ani, purtat cu amărăciune de generația mai în vârstă. Dar în orașul de graniță Crossmaglen tensiunile cresc din nou, iar tinerii sunt cei care simt impactul. Șocul e mare și la Londra, pentru că situația politică pare să se schimbe în Irlanda de Nord. Partidul care vrea ruperea de Marea Britanie are majoritatea voturilor în Parlamentul de la Belfast. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.

Economie 2022-08-28 23:25:00

Artista Dana Coteanu, cunoscută ca Dana Marijuana, a fost testată pozitiv la drugtest. Cântăreața a fost oprită în trafic de polițiștii din localitatea 2 Mai pentru un control de rutină.

Economie 2024-08-22 12:59:12

Un panda gigant oferit Taiwanului de către China în urmă cu 14 ani, în timpul unei perioade în care relaţiile diplomatice cunoscuseră o îmbunătăţire între cele două părţi, a murit sâmbătă după ce a suferit o serie de accidente vasculare cerebrale, a anunţat grădina zoologică din Taipei, relatează AFP.

Economie 2022-11-19 15:12:09

Circulaţia trenurilor de metroul pe Magistrala 4 se desfăşoară în sistem pendulă între staţiile Străuleşti - Jiului, Jiului- Gara de Nord 2, începând cu ora 16:30, ca urmare a unei defecţiuni minore apărute la un tren, informează Metrorex.

Economie 2022-06-12 17:32:53

Cel mai mare proiect din ultimii 30 de ani de dotare a școlilor cu mobilier se dovedește un eșec. La Iași, de exemplu, băncile sunt prea mici pentru elevii înalți sau pentru cei mai plinuți. Cei din ultimele clase de liceu, în special, spun că le este greu să stea câte 6 ore pe zi în băncile subdimensionate. În replică, autoritățile susțin că achizițiile au respectat normele europene.

Economie 2025-02-22 12:30:09