O rundă de alegeri poate fi anulată de o curte constituțională doar în „situații extraordinare” în care e clar că rezultatul a fost influențat, iar o decizie în acest sens trebuie motivată și luată transparent, potrivit unui raport al Comisiei de la Veneția publicat luni, 27 ianuarie.
Raportul Comisiei de la Veneția pleacă de la situația din România. Curtea Constituțională (CCR) a României a anulat în decembrie rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și a decis reorganizarea lor.
Decizia CCR s-a bazat pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) care arătau că rezultatul votului a fost influențat în favoarea lui Călin Georgescu (prin campanii mascate în mediul online, ingerința unui alt stat sau finanțări ilegale ale campaniei).
„Comisia de la Veneția nu trebuie să analizeze acest caz sau decizia Curții Constituționale a României. Întrebarea care ne-a fost ridicată este generală și vizează o analiză comparativă a dreptului constituțional și a standardelor europene și internaționale”, arată Comisia de la Veneția în raportul dat publicității pe 27 ianuarie.
Juriștii europeni arată, încă de la început, că decizia de a anula alegerile poate fi luată de o curte constituțională „în circumstanțe excepționale” și că trebuie să „fie justă, obiectivă” și să aibă la bază argumente solide.
Comisia subliniază, însă, că în mod ideal o astfel de decizie ar trebui luată de către „cel mai înalt organism de monitorizare a alegerilor” (Autoritatea Electorală Permanentă, în România) și că o curte constituțională ar trebui doar să o revizuiască în cazul în care e depus apel.
„Ar trebui să fie posibil să contești rezultatul alegerilor bazat pe informații legate de violarea drepturilor electorale, interesele și libertățile de către stat sau actori publici și privați, sau legate de influența rețelelor mass-media sau de socializare, inclusiv cele sponsorizate și finanțate din străinătate”, subliniază Comisia de la Veneția în raportul citat.
Numai că anularea alegerilor trebuie să aibă la bază un criteriu principal, în opinia Comisiei de la Veneția: trebuie să fie stabilit dacă integritatea alegerilor a fost „afectată iremediabil”. Juriștii europeni subliniază, în acest sens, că trebuie să existe dovezi concrete ale unor activități „ilegale, incorecte, nedrepte”.
În ceea ce privește regulile de campanie în mass media și de pe rețelele de socializare sau cele legate de finanțarea campaniilor, Comisia de la Veneția arată că judecătorul trebuie să verifice dacă încălcarea acestora a influențat rezultatul alegerilor.
„Încălcarea flagrantă a acestor reguli ar putea înclina terenul în favoarea unui candidat specific și/sau ar putea avea un impact profund asupra opiniei votanților. Dacă judecătorul (...) nu poate veni cu un remediu eficient la încălcarea acestor reguli, ceea ce în cazuri extreme presupune anularea alegerilor, aceste reguli își pierd din eficiență”, potrivit raportului citat.
Totodată, Comisia de la Veneția subliniază că o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui să se bazeze doar pe informații clasificate ale serviciilor, întrucât acest lucru nu ar garanta „transparența” necesară.
Comisia de la Veneția mai arată că situația de anulare a alegerilor trebuie reglementată, astfel încât să existe o procedură clară, și cere reglementări mai dure în ceea ce privește campania politică din mediul online și finanțarea acesteia.